Steagul României, cu cele trei culori – albastru, galben și roșu – este un simbol puternic și încărcat de semnificație pentru națiunea română.
Fiecare culoare a tricolorului românesc poartă o semnificație distinctă:
- Albastru: Este culoarea cerului senin, credința, speranța și puterea neamului care ne leagă de pământul patriei. Albastrul de pe steag simbolizează libertatea, pacea și aspirațiile spre un viitor luminos. În istorie, albastrul a fost asociat cu idealurile de libertate și independență, fiind prezent în tradițiile și obiceiurile poporului român.
- Galben: arată virtutea, grandoarea și prestigiul țării.
- Roșu: Este simbolul sacrificiului și al sângelui vărsat de eroii care și-au apărat țara. Roșul reprezintă curajul și pasiunea, amintind de luptele pentru independență și de prețul plătit pentru libertate. Este o culoare care marchează rezistența și hotărârea de a apăra valorile și demnitatea națională.
Tricolorul românesc este mai mult decât un aranjament de culori pe un drapel; este o expresie a identității naționale și a unității în diversitate. Este un simbol al speranței pentru un viitor mai bun, al tradițiilor și sacrificiilor din trecut și al solidarității în prezent.
În momentele de sărbătoare națională sau în situații care cer unitate, tricolorul românesc devine un liant puternic, adunând oamenii în jurul valorilor comune și a patriotismului. Este un simbol vizibil al apartenenței la o națiune și reprezintă un sentiment profund de mândrie și respect pentru istoria și cultura României.
Tricolorul României, în fiecare fâșie de culoare, aduce aminte de trecutul glorios, de prezentul divers și de viitorul plin de speranță al unei națiuni care își sărbătorește identitatea și valorile sale fundamentale.
Culorile tricolorului au fost prezente pe steaguri și stindarde încă din timpurile lui Ștefan cel Mare și Mihai Viteazul. În acele vremuri, steagul nu numai că prezenta culorile tradiționale, dar adăuga și un însemn grafic care reprezenta arhanghelii Mihail și Gavril.
Printre aceste steaguri s-a numărat și unul care a aparținut lui Tudor Vladimirescu, liderul Revoluției din 1821. Acest steag a fost ascuns în timpul revoltei pentru a preveni capturarea sa.
După încheierea revoltei, ofițerii lui Tudor Vladimirescu au decis să ascundă steagul într-un loc sigur. Peste 60 de ani, acest steag a fost descoperit și restaurat.
Este important de menționat că istoria Drapelului Național propriu-zis începe în anul 1834, când Alexandru Ghica Vodă a obținut permisiunea de la otomani de a utiliza „steagul românesc pe corăbiile de comerț și în armată”.
De asemenea, Constituția din 1866 a României prevedea la articolul 124: „colorile Principatelor-Unite urmează a fi Albastru, Galben și Roșu”. Ordinea și dispoziția culorilor au fost stabilite de către Adunarea Deputaților în ședința din 26 martie 1867. Astfel, potrivit propunerii lui Nicolae Golescu, ele au fost așezate întocmai ca la 1848. Lucrările comisiei au continuat și în ziua de 30 martie și, în urma votului pozitiv al Senatului, s-au soldat cu adoptarea „Legii pentru fixarea armelor României”, la 12/24 aprilie 1867, potrivit wikipedia.
Sursă foto: Unsplash.com
Aiureli! Cerul nu e albastru închis ci albastru deschis, bleo!
Steagul tricolor e făcut ca să se deosebească de alte steaguri naționale și nu simbolizează ceva!