O nouă misiune a Fondului Monetar Internațional (FMI), sub conducerea lui Jan Kees Martijn, se află la București în perioada 29 ianuarie – 1 februarie 2024. Scopul acestei vizite este evaluarea recentelor evoluții economice și financiare, precum și revizuirea prognozelor macroeconomice. Anunțul oficial a fost făcut de Geoff Gottlieb, reprezentant regional al FMI pentru Europa Centrală, de Est și de Sud-Est.
Echipa FMI va analiza detaliat ultimele transformări din cadrul economiei românești și va aduce o actualizare a previziunilor macroeconomice. Ultima vizită a acestei echipe în București a avut loc în perioada 25 septembrie – 4 octombrie 2023, axându-se pe analiza anuală a economiei, conform Articolului IV.
În cadrul estimărilor FMI, pentru anul 2023, se prognozează o creștere economică de 2,3% în România, iar deficitul bugetar este estimat la 6% din PIB. Fondul recomandă autorităților române reforme suplimentare, cu un impact de aproximativ 2% din PIB.
Într-o conferință de presă susținută la finalul consultărilor anterioare, Jan Kees Martijn a apreciat că pachetul fiscal adoptat în toamna anului precedent de către Guvern reprezintă un pas în direcția corectă. Cu toate acestea, el a subliniat că sunt necesare și alte reforme.
„Alte reforme în ceea ce privește taxele sunt necesare pentru a crește veniturile, eficiența și corectitudinea. O creștere a veniturilor cu peste 2% din PIB în afara celor aduse de pachetul fiscal recent va fi necesară în următorii doi ani,” a accentuat FMI.
Experții FMI au indicat că principalele măsuri pe care autoritățile române ar trebui să le ia includ eliminarea scutirilor și privilegiilor fiscale, o eficientizare suplimentară a TVA-ului, implementarea unui impozit reformulat pe proprietate și utilizarea politicii fiscale pentru a promova o utilizare mai eficientă a energiei, inclusiv tranziția către o economie cu emisii neutre de carbon.
Conform FMI, pachetul fiscal adoptat va aduce un deficit bugetar de 5% din PIB în 2024. Totuși, ajustări ulterioare sunt necesare, deoarece, conform acordului cu Comisia Europeană, deficitul trebuie să scadă sub 3% din PIB.
Experții FMI au remarcat că noul pachet fiscal extinde baza de impozitare și îmbunătățește veniturile prin eliminarea scutirilor pentru sectoarele agriculturii, construcțiilor, prelucrării alimentelor și IT, precum și prin limitarea numărului de bunuri care beneficiază de o cotă redusă de TVA. În plus, ei au susținut că majorarea taxei pentru microîntreprinderi va contribui la creșterea veniturilor din taxe, dar au sugerat o reducere suplimentară a pragului pentru înregistrarea ca microîntreprindere.
Pe de altă parte, FMI a criticat impozitul pe cifra de afaceri aplicat băncilor și marilor companii, considerând că acesta pune o povară disproporționată asupra companiilor cu marje reduse și ar putea afecta intermedierea financiară.
Potrivit sursei citate, pe termen mediu, economia românească se va apropia de potențialul de creștere de 3-3,25%, susținută de consum și investiții finanțate de fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență. Rata inflației este prognozată să scadă de la 7% la 4% la finalul anului 2024, dar va rămâne peste ținta Băncii Naționale a României, conform reprezentanților instituției financiare internaționale.
