O delegație a Fondului Monetar Internațional (FMI) a sosit în România într-un context marcat de proteste și greve. Timp de patru zile, reprezentanții FMI vor avea discuții cruciale cu Guvernul și alte instituții financiare cu privire la chestiuni financiare și fiscale de interes major pentru români.
În prima sa vizită în România în anul 2024, FMI a deschis discuții axate pe taxe, impozite și recalcularea pensiilor în țara noastră. În cadrul celor patru zile de întâlniri, reprezentanții FMI vor consulta Ministerul Finanțelor, Banca Națională a României (BNR), Consiliul Fiscal și Administrația Națională de Administrare Fiscală (ANAF).
Principalii piloni de discuție vor fi bugetul, inflația și măsurile fiscal-bugetare, iar propunerile FMI au fost deja dezvăluite. Astfel, Fondul Monetar Internațional propune recalcularea pensiilor în două-trei tranșe, o măsură menită să echilibreze impactul financiar al acestor modificări.
În ceea ce privește impozitarea, FMI propune un impozit progresiv de până la 25% pe salariile care depășesc suma de 8.000 de lei lunar. De asemenea, instituția financiară propune implementarea unei singure cote de TVA în România, pentru a simplifica sistemul fiscal.
Dezbaterea cu privire la creșterea pensiilor din septembrie, conform noii legi și formule, va fi parte integrantă a discuțiilor. Se va analiza și sursa de finanțare a acestor majorări, lăsând deschisă întrebarea de unde va obține Guvernul fondurile necesare.
Discuțiile vor continua timp de patru zile, culminând cu întâlniri la nivel înalt între reprezentanții FMI și oficialitățile românești. În ultima zi a vizitei, delegația FMI se va întâlni cu ministrul Marcel Boloș, guvernatorul BNR Mugur Isărescu și premierul Marcel Ciolacu.
Deși în prezent România nu are un acord activ de finanțare cu FMI, instituția financiară evaluează anual evoluția economică a țării, având în vedere că suntem membri ai Fondului Monetar Internațional. Recent, FMI a revizuit în scădere estimarea sa privind creșterea economică a României din 2024 la 2,2% din PIB, în timp ce Banca Mondială și guvernul român își mențin previziunile cu cifre mai optimiste.
