Căpușele sunt un pericol pentru om și animal
Căpușele și-au făcut apariția și nu știu să ocolească pe nimeni. Se ascund în iarbă, apoi se cuibăresc în blana animalelor și devin un real pericol atât pentru patrupede, cât și pentru oameni.
Căpușele sunt paraziți externi care se hrănesc cu sânge și trăiesc în apropierea solului, în iarburi înalte, în grămezi de frunze sau orice alte zone cu verdeață.
Temperaturile generoase au grăbit instalarea lor în spațiul verde, iar câteva luni de acum înainte nu se vor da duse. Pentru că prevenția joacă un rol foarte important, am contactat atât un medic infecționist, cât și un medic veterinar pentru a obține cele mai bune sfaturi, pe care vi le prezentăm în acest material.

“La Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Constanța au început prezentările pacienților cu înțepături de căpușă. Sunt câteva cazuri pe zi, încă nu multe. Este indicat să se ajungă la medic nu mai târziu de 72 de ore de la înțepătură, pentru a beneficia de medicație profilactică. Este vorba despre un antibiotic administrat în scop preventiv. Dacă în următoarele 5-7 zile prezintă febră, frisoane, cefalee, urmată de apariția unei erupții cutanate, poate fi vorba de febra butunoasă. Dacă la locul înțepăturii apare un eritem care se întinde în dimensiune, atunci este un eritem migrator, adică boala Lyme.”, ne-a informat dr. Ana-Maria Iancu, medic primar Boli infecțioase.
Înțepătura de căpușă poate transmite boli deosebit de grave la om, precum babesioza, boala Lyme, febra butonoasă și encefalita de căpușă.
Deși există mai multe specii de căpușe, nu toate sunt periculoase. Specialiștii spun că cele mai frecvente cazuri sunt cele de febră butunoasă, însă nu toate căpușele transmitaceastă boală. Medicii trag un semnal de alarmă în ceea ce privește extragerea unei căpușe din piele.
“Cel mai bine este să se prezinte într-un serviciu medical și să nu riște să încerce singuri acasă, mai ales dacă nu au manualitate și nu au mai făcut asta niciodată. Riscul major este să nu extragă complet căpușa, iar atunci tot la spital trebuie să ajungă.”, spune medicul infecționist.
Tot el recomandă și prevenția primară din care fac parte măsurile individuale, precum folosirea spray-urilor atunci când este programată o plimbare în parc sau o ieșire la iarbă verde. Și vestimentația este importantă, situații în care este indicată purtarea pantalonilor lungi și a bluzelor cu mânecă lungă pentru a nu fi expuși unor situațiilor de risc.
Dacă se întâmplă ca pacientul să dezvolte una dintre cele două boli transmise de căpușă (febra butunoasă / boala Lyme), este important să se știe faptul că acestea nu prezintă contagiozitate interumană, deci nu se transmite de la om la om.



De partea cealaltă, medicul veterinar le recomandă proprietarilor de animale de companie (cu care ies din locuință) să folosească cel puțin 2 mijloace de protecție: zgardă antiparazitară și pipetă antiparazitară sau tabletă (pastilă) antiparazitară și pipetă antiparazitară.
“Dacă au un câine cu blană mare și închisă la culoare, trebuie inspectat cu mare atenție atunci când se întorc de la plimbare. Dacă cumva găsesc căpușe, este indicat să folosească substanțe alcoolice sau tinctură de iod cu care să le tamponeze, fără a încerca să extragă imediat, pentru că există riscul de a le rupe. Trebuie să se meargă cu câinele la veterinar, unde va fi supus unei examinări hematologice, o dată la 2 săptămâni, în prima luna. I se va face un examen sangvin sumar care poate identifica imediat dacă apar tulburări produse de eventuale boli aduse de aceste căpușe. Nu trebuie uitat faptul că infecțiile provocate de căpușe pot produce simptomatologie întârziată, care evoluează cronic, mai ales la animalele tinere, și se pot manifesta chiar și la iarnă.”, a transmis medicul veterinar Adrian Bâlbă pentru ȘtirileMedia.


Iubitorii de animale trebuie să știe și faptul că zgarda antiparazitară nu este eficientă imediat după montare, animalul fiind protejat după 2 săptămâni de purtare continuă.
Pentru cei care doresc să aprofundeze subiectul, acesta este protocolul de profilaxie post mușcătură de căpușă publicat pe site-ul Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” București.
Sursă foto: Unsplash.com
