Tradiții și obieciuri de Sfântul Ilie
În calendarul ortodox, în data de 20 iulie este prăznuit Sfântul Ilie, unul dintre cei mai cunoscuți proroci ai Vechiului Testament. În popor i se mai spune Sânt-Ilie, fiind considerat căruțașul lui Dumnezeu. Această îndeletnicire, care îi este atribuită, are ca punct de plecare iconografia creștină în care sfântul apare mergând pe nori, conducând un car tras de cai „de foc” înaripați, se arată pe pagina de Facebook a Muzeului de Artă Populară Constanța.
În tradiția populară, se crede că Dumnezeu este patronul ploilor. De aceea, atunci când pe cerul de iulie sunt nori se crede că Sfântul iese la plimbare pe bolta cerului, iar când tună și fulgeră el plesnește din bici. Puterea Sfântului este atât de mare încât, dacă ar ști când e ziua lui, ar prăpădi lumea prin potop.
De Sânt-Ilie, femeile din satul tradițional românesc dădeau mere de pomană și tot în această zi, femeile bătrâne avea dezlegare să mănânce din acest fruct. De asemenea, în preajma Sfântului Ilie avea loc „retezatul” stupilor, prilej cu care se împărțeau și faguri de miere, Sfântul Ilie fiind considerat a fi patronul albinelor.
- Pelerinaje la Biserici și Mănăstiri: Mulți credincioși merg în pelerinaj la biserici și mănăstiri care poartă hramul Sfântului Ilie. Aceste locuri devin centre de rugăciune și reculegere în această zi specială.
- Sfințirea apelor: În unele comunități, preoții sfințesc apele în ziua de Sfântul Ilie. Această apă sfințită este apoi folosită de credincioși pentru binecuvântare și protecție.
- Rugăciuni și Liturghii speciale: Sărbătoarea este marcată prin slujbe religioase speciale, incluzând liturghii și rugăciuni dedicate Sfântului Ilie. Credincioșii se roagă pentru sănătate, protecție împotriva furtunilor și binecuvântarea recoltelor.
- Procesiuni cu icoana Sfântului Ilie: În multe locuri, se organizează procesiuni în care se poartă icoana Sfântului Ilie prin sat sau oraș, însoțită de cântări religioase și rugăciuni. Aceasta este o formă de a cere protecția sfântului pentru comunitate.
- Obiceiul de a nu lucra pe câmp: Există credința că muncile câmpului nu trebuie desfășurate în ziua de Sfântul Ilie pentru a evita mânia sfântului și a nu atrage furtuni și grindină. Se spune că Ilie trăsnește pe cei care lucrează în această zi.
- Recoltarea plantelor medicinale: Tradiția populară spune că plantele medicinale culese în ziua de Sfântul Ilie au puteri de vindecare speciale. Astfel, multe persoane ies în natură pentru a culege ierburi și flori vindecătoare.
- Sărbătorirea cu mâncăruri tradiționale: În ziua de Sfântul Ilie, familiile se adună pentru mese festive, unde se servesc mâncăruri tradiționale. Este un moment de comuniune și celebrare a credinței și a legăturilor de familie.
- Împărțirea de ofande: În unele zone, se împart ofrande în amintirea celor plecați dintre cei vii. Acestea includ colaci, fructe și alte alimente, oferite atât rudelor cât și săracilor.
- Timpul furtunilor și trăsnetelor: Se crede că Sfântul Ilie este cel care aduce ploaia și trăsnetele, așa că mulți oameni se roagă pentru vreme bună și protecție împotriva furtunilor. De asemenea, se fac rugăciuni pentru a evita grindina care ar putea distruge recoltele.
- Obiceiuri folclorice: În unele regiuni, se păstrează obiceiuri folclorice precum dansuri și cântece tradiționale, care reflectă bucuria și spiritul comunității. Aceste manifestări sunt adesea însoțite de târguri și serbări populare.
Sursă foto: Muzeul de Artă Populară Constanța
