Românii sunt de părere că soluțiile de retenție ale apelor pot contribui la reducerea efectelor schimbărilor climatice
A.N. „Apele Române” este partener în proiectul RESTORIVER (Restaurarea malurilor râurilor din zonele urbane și periurbane), alături de Primăria Municipiului Tulcea, Societatea Ornitologică Română și WWF România, finanțat prin Programul Interreg Regiunea Dunării.
În perioada 8-9 octombrie, a avut loc la Sombor, în Serbia, a doua întâlnire de lucru (prima fiind în martie, la Budapesta) unde fiecare partener a prezentat rezultatele obținute în urma aplicării în mediul online a unui chestionar. Prin intermediul acestuia, s-a măsurat percepția publică cu privire la importanța râurilor, gradul/sursele de poluare ale acestora, precum și modalitățile de utilizare a apelor.
Pe baza datelor furnizate de partenerii români, din totalul respondenților care au completat chestionarul online, majoritatea celor intervievați au admis importanța râurilor, mai ales în cazul celor care locuiau în proximitatea unui curs de apă. Dintre utilizările apelor, cele mai multe opțiuni au fost identificate în direcția:
- alimentării cu apă (apa de băut);
- sursă de biodiversitate a zonei unde locuiesc/se plimbă/merg în vacanțe (scop recreativ).
De asemenea, peste 75% din respondenți români sunt de părere că soluțiile de retenție ale apelor (de exemplu zone umede, crearea de habitate naturale etc.) pot contribui la reducerea efectelor schimbărilor climatice.
Cercetarea sociologică este o componentă esențială a proiectului și are drept scop selectarea și aplicarea celor mai bune modalități de co-interesare a publicului în vederea susținerii inițiativelor locale care vor fi testate ulterior.
După workshop, participanții au vizitat eco-centrul Karapandža de pe malul canalului Bajski, aflat lângă Sombor, în zona pilot de interes pentru proiect.
Având o perioadă de implementare de 2 ani și jumătate (până în 30 iunie 2026), proiectul Restoriver își propune să contribuie la creșterea capacității de adaptare la schimbările climatice a populației care locuiește în zonele riverane.
Astfel, vor fi identificate soluții locale fezabile (măsuri naturale de retenție a apei) care pot aduce beneficii sociale, economice și ecologice pe termen lung în zone situate în preajma cursurilor de apă.
Măsurile propuse în proiect vor fi testate în șase zone-pilot:
- un braț lateral al Dunării (lângă Bratislava, în Slovacia);
- lunca Dunării la Érd (lângă Budapesta, în Ungaria);
- Maksimirac (lângă Zagreb, în Croația);
- zona Dondo, braț lateral al Dunării (lângă Sombor, în Serbia);
- parcul Prista (lângă Ruse, în Bulgaria);
- Zaghen (lângă Tulcea, în România).
În proiect, sunt implicați 15 parteneri și 13 parteneri-asociați (din Bulgaria, Croația, Ungaria, Serbia, Slovacia și Ucraina), liderul fiind Societatea Bulgară pentru Protecția Păsărilor.
Sursă foto: facebook/Apele Române
