Terenul de lângă Muzeul de Artă arată ca un câmp părăsit
Fix peste drum de Muzeul de Artă, în inima Constanței, se află un peisaj care mai degrabă te trimite cu gândul la un teren părăsit de la marginea orașului decât la centrul unei stațiuni turistice de pe litoral.
Platouri ruginite, bucăți de fier contorsionat care probabil ar fi trebuit să fie „artă modernă” (ele au fost realizate într-o tabără de creaţie coordonată de artistul plastic Ion Tiţoiu, cetăţean de onoare al municipiului Constanţa), buruieni uscate ce răsar printre dalele sparte și un pământ ars de soare, presărat cu gunoaie — asta găsești în locul unde ar trebui să existe o zonă verde, un parc urban sau măcar un spațiu curat și îngrijit.
Din păcate, zona pare complet abandonată. Pavelele lipsesc în unele locuri, iar locul care ar fi trebuit să fie un mic parc s-a transformat într-o insulă a nepăsării. Toate acestea chiar în fața clădirilor istorice care încă mai păstrează aerul boem al Constanței de altădată.
Imaginea generală este de paragină, iar contrastul este dureros: turiștii care ies de la Muzeul de Artă din Constanța, așteptând să descopere un centru vibrant și elegant, dau peste o câmpie uscată și câteva relicve metalice care nu mai spun nimic.
Istoria unui hotel emblematic din Constanța secolului XX
Pe acel teren s-a aflat Hotelul Continental, un mic imobil cu două etaje, care a fost ridicat la sfârșitul secolului XIX, marcând începuturile dezvoltării urbane din Constanța. Într-o zonă aflată în plină expansiune, la începutul anilor ’30, lângă Continental s-a construit hotelul Carlton, un edificiu impunător de cinci etaje.
Din păcate, odată cu instaurarea regimului comunist, aceste clădiri au fost demolate, pierzându-se astfel măiestria arhitecturală a vremurilor trecute.
Primul care a dispărut a fost hotelul Continental, iar pe locul său s-a ridicat o aripă a Carlton-ului. Acesta și-a schimbat de-a lungul timpului denumirea, devenind Proletarul, apoi Republica, pentru ca, în anii ’70, să își recupereze numele istoric: Continental.
Planurile de modernizare au fost ambițioase: se visa ridicarea unei clădiri impunătoare de 12 etaje, care să marcheze un nou început pentru zonă.
Însă conflictele juridice dintre moștenitorii proprietarului și lanțul de hoteluri au blocat orice progres. Lucrările s-au oprit brusc, iar terenul, împânzit de ruine și resturi de construcție, a rămas un peisaj dezolant, cu structuri înalte și distruse care parcă povesteau despre un oraș lovit de timp.
Ani de zile, centrul Constanței a fost martorul unei stagnări absurde: demolarea a fost sistată, iar acolo au rămas câteva ruine care au rămas acolo până în 2000.
În anul 1999, administrația locală de atunci a aprobat un Plan Urbanistic de Detaliu pentru construirea unui Centru de Birouri, dar fără niciun rezultat: terenul a rămas gol. Un an mai târziu, a fost amenajat un spațiu verde, pe care au fost amplasate mai multe structuri de metal.
Tot în 2000, când a fost ales Radu Mazăre primar, s-a dorit ca acolo să fie amenajate locuri de parcare.
În 2013, terenul a fost scos la vânzare, iar preţul cerut a fost de 310.700 de euro.
Cinci ani mai târziu, un investitor a dorit să construiască acolo un imobil destinat birourilor. Proiectul aparținea societății SC Financiere les Lumieres SRL. În 2019, comisia tehnică de urbanism și amenajarea teritoriului a analizat solicitarea de emitere a avizului de oportunitate pentru elaborarea Planului Urbanistic Zonal – reglementare teren bulevardul Ferdinand nr. 20. De atunci și până acum nu s-a întâmplat nimic!
