Sfinții Împărați Constantin și Elena, ocrotitorii credinței și reperele spirituale ale românilor
Astăzi, creștinii ortodocși și greco-catolici de pretutindeni îi celebrează pe Sfinții Mari Împărați Constantin și mama sa, Elena, „cei întocmai cu Apostolii”. Este una dintre cele mai importante și îndrăgite sărbători ale calendarului creștin, o zi în care istoria se împletește strâns cu spiritualitatea, tradiția populară și bucuria comunității.
Peste 1,8 milioane de români își serbează astăzi ziua numelui, transformând această sărbătoare religioasă într-un veritabil eveniment național de celebrare în familie.
Pentru a înțelege amploarea acestei sărbători, trebuie să privim înapoi în secolul al IV-lea, o perioadă de cotitură pentru Imperiul Roman și pentru istoria universală.
- Sfântul Constantin cel Mare (306–337) a rămas în istorie drept împăratul care a acordat libertate deplină creștinismului prin celebrul Edict de la Milano din anul 313. Schimbarea a pus capăt secolelor de persecuții sângeroase împotriva creștinilor. De asemenea, el a convocat Primul Sinod Ecumenic de la Niceea (325), unde s-au pus bazele dogmatice ale credinței creștine.
- Sfânta Împărăteasă Elena, mama sa, a fost o femeie de o evlavie deosebită. Ea a rămas în memoria Bisericii pentru pelerinajul realizat la Ierusalim, unde, în urma unor intense săpături pe Dealul Golgotei, a descoperit Sfânta Cruce pe care a fost răstignit Iisus Hristos. Tot ea a ctitorit biserici monumentale la Locurile Sfinte, precum Biserica Sfântului Mormânt.
Datorită acestor merite excepționale în răspândirea și consolidarea creștinismului, Biserica i-a numit „întocmai cu Apostolii”.
Astăzi, catedralele, mănăstirile și bisericile de parohie din întreaga țară s-au umplut de credincioși. Sfinții Constantin și Elena sunt ocrotitorii spirituali ai multor lăcașuri de cult de prestigiu.
Tradiții și Obiceiuri: „Constandinul Puilor” și hotarul verii
În calendarul popular, sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena poartă numele de „Constandinul Puilor” sau „Constantin Graur”. Această denumire vine din observația milenară a lumii rurale: se consideră că din această zi, păsările din pădure își învață puii să zboare, iar graurii încep să își strângă stolurile.
Ziua este respectată și pentru ca ulii să nu mănânce puii sau să nu ia foc recoltele de pe câmp.
Tradiția populară este bogată în supersiții și ritualuri legate de trecerea definitivă la sezonul cald:
- Hotarul dintre primăvară și vară: Se spune că din această zi, frigul și-a pierdut complet puterea, iar vara își intră pe deplin în drepturi.
- Interdicția muncii la câmp: Pentru a preveni distrugerea recoltelor de către grindină sau dăunători (în special de către grauri), bătrânii satelor respectă cu sfințenie această zi, evitând muncile grele ale pământului.
- Ritualul păstorilor: În unele zone montane, aceasta este ziua în care se decide cine va fi baci, unde se vor înființa stânele și se iau măsuri ritualice (cum ar fi aprinderea „focului viu”) pentru protejarea turmelor de atacul animalelor sălbatice.
Peste 1,8 milioane de români își serbează onomastica
Dincolo de semnificația teologică, 21 mai este o zi de mare sărbătoare în casele românilor. Statistica arată că numele Constantin, Elena și derivatele lor se află în topul preferințelor naționale de generații întregi.
| Prenume Masculine | Prenume Feminine |
| Constantin / Costel / Costică | Elena / Ileana / Lenuța |
| Cosmin / Codruț | Ilinca / Eleni |
| Costin / Titi | Nuți / Ela |
La mulți ani tuturor celor care poartă numele Sfinților Împărați Constantin și Elena!
Sursă foto: Muzeul de Artă Populară Constanța
