Hristos S-a înălțat! Sărbătoare de mare importanță pentru creștinătate. Tradiții, obiceiuri și ce se împarte în această zi sfântă

Înălțarea Domnului, la 40 de zile de la Paște: Semnificația teologică a marii sărbători

Biserica Ortodoxă și cea Romano-Catolică celebrează astăzi, la 40 de zile de la Învierea Domnului, marea sărbătoare a Înălțării Domnului, cunoscută în popor și sub denumirea de Ispas. Această zi are o dublă semnificație în spațiul românesc, fiind decretată, prin hotărârile Sfântului Sinod și prin lege, drept Ziua Eroilor, moment în care sunt pomeniți toți ostașii români căzuți pe câmpurile de bătălie.

Din punct de vedere teologic, Înălțarea Domnului marchează momentul în care Iisus Hristos, în prezența ucenicilor săi, s-a înălțat la cer de pe Muntele Măslinilor, binecuvântându-i pe apostoli.

Conform textelor biblice, Mântuitorul s-a mai arătat ucenicilor timp de 40 de zile după Înviere, dovedindu-le că este viu prin multe semne, vorbindu-le despre Împărăția lui Dumnezeu și cerându-le să nu se depărteze de Ierusalim până la Pogorârea Duhului Sfânt (Rusaliile), eveniment ce va avea loc peste exact 10 zile.

Înălțarea simbolizează glorificarea umanității lui Hristos, care se așază „de-a dreapta Tatălui”, deschizând totodată calea oamenilor către viața veșnică.

În calendarul popular, sărbătoarea poartă numele de Ispas. Tradiția spune că Ispas a fost un personaj mitic, un martor ocular la Înălțarea Domnului.

Spre deosebire de personajul negativ din perioada Paștelui (Gorgan), Ispas a fost un om bun și vesel, motiv pentru care oamenii încearcă în această zi să fie binedispuși, să evite certurile și supărările. Se crede că sufletele celor decedați, care au coborât pe pământ de Paște, se înalță din nou la cer în această zi, iar Ispas le veghează drumul.

Ce se împarte de Înălțarea Domnului? Ritualurile de pomenire

Înălțarea Domnului este ultima zi din an în care se mai pot înroși și împărți ouă, la fel ca de Paște. Credincioșii merg de dimineață la biserică cu pachete pentru a fi sfințite de preot, după care le oferă de pomană pentru sufletul celor adormiți.

Iată ce se împarte în mod tradițional:

• Ouă roșii: Simbolizează Învierea și Înălțarea;
• Cozonac și pască: Rămase de la sărbătorile pascale sau preparate proaspăt;
• Pâine caldă sau colaci: Reprezintă trupul lui Hristos;
• Verdețuri și legume de sezon: În special ceapă verde și usturoi verde;
• Lapte și orez cu lapte.

De asemenea, o tradiție locală puternică cere ca pachetele împărțite să fie împodobite cu frunze de nuc sau de leandru, considerate simboluri ale binecuvântării.

Tradiții și obiceiuri

Ca la orice mare praznic, poporul român a asociat acestei zile o serie de credințe legate de rodul pământului și protecția gospodăriei:

• Salutul pascal se schimbă: Începând de astăzi și până în ajunul Rusaliilor, creștinii nu se mai salută cu „Hristos a înviat!”, ci cu „Hristos S-a înălțat!”, la care se răspunde cu „Adevărat S-a înălțat!”.
• Purtarea frunzelor de nuc: Oamenii își prind la brâu frunze de nuc, imitându-i pe apostoli care purtau astfel de frunze în momentul în care Iisus s-a înălțat la cer, pentru a fi feriți de boli și de dureri de spate.
• Sfințirea holdelor: În multe zone rurale, preoții fac procesiuni pe câmpuri pentru a sfinți culturile și a le feri de grindină, dăunători și secetă.
• Bătutul cu mătănii: Se crede că vitele lovite ușor cu ramuri de leuștean vor fi sănătoase și vor da lapte mult și gras pe tot parcursul anului.

Ce este interzis să faci astăzi?

Pentru a nu atrage ghinionul asupra casei și a recoltelor, bătrânii respectă cu sfințenie câteva interdicții majore:

1. Nu se muncește: Este sărbătoare cu cruce roșie, deci nu se spală, nu se coase, nu se calcă și nu se fac treburi grele în gospodărie.
2. Nu se împrumută sare: Există credința că dacă dai sare din casă în această zi, vacile nu vor mai avea lapte, iar sporul casei va dispărea.
3. Nu se dă foc din casă: Tradiția spune că aprinderea focului în curte sau împrumutarea chibriturilor aduce pagubă și lasă gospodăria fără protecție divină.

Ziua Eroilor: Memorie și recunoștință națională

În toate bisericile și mănăstirile ortodoxe din țară, clopotele bat în semn de recunoștință pentru eroii neamului. Se oficiază slujbe de pomenire la monumentele dedicate ostașilor români, se depun coroane de flori și se păstrează momente de reculegere.

Această asociere subliniază ideea că jertfa celor care și-au dat viața pentru patrie este primită în ceruri, sufletele lor înălțându-se odată cu Mântuitorul.

Sursă foto: AI