Statul român ar putea fi condamnat în această toamnă la Curtea Europeană de Justiție
Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, a declarat marți, 22 august, că statul român ar putea fi condamnat în această toamnă de Curtea Europeană de Justiție pentru o neîndeplinire a dispozițiilor dintr-o cauză unde nu a luat măsuri adecvate.
Este vorba de depozite de deșeuri industriale, municipale, periculoase și nepericuloase care nu sunt închise.
„Deja facem obiectul unor dosare pe care le avem deschise în fața Curții Europene de Justiție. Parte din acele dosare vizează și modul în care România colectează separat deșeurile, vizează modul în care România depozitează deșeuri. Avem o cauză în care există riscul ca statul român să fie condamnat și care tocmai asta spune, că în cinci gropi de gunoi din România depozitarea se face necorespunzător și în baza unei decizii celebre ale Curții Europene de Justiție, se numește decizia Malagrotta, România este pasibilă să sufere sancțiuni pecuniare pentru că aruncăm alandala, reciclabil și alte tipuri de materiale…”, a spus Fechet.
El a subliniat că este vorba de 101 depozite de deșeuri municipale, industriale, periculoase și nepericuloase care nu au fost închise încă, dintre care 33 sunt în prezent în discuție și își exprimă îngrijorarea că există posibilitatea ca ei să fie condamnați, la fel ca în alte dosare.
Statul român trebuie să ia măsuri cu privire la reciclarea deșeurilor
„Nu știu pe de rost care e lista celor 33 de depozite industriale periculoase și nepericuloase. Ceea ce pot însă să spun este că ele vizează, pe de o parte entități care aparțin statului român, societăți care astăzi sunt în faliment sau în insolvență, operatori economici care nu au capacitate suficientă să ecologizeze aceste deșeuri și aș putea să vă dau câteva exemple”, a afirmat Mircea Fechet.
Întrebat despre cele cinci gropi de gunoi neconforme, el a spus că este greu să se facă o clasare a depozitelor de deșeuri care sunt cele mai conforme sau cele mai neconforme.
„Ceea ce pot spune este că cele cinci depozite aferente procedurii de infringement în care suntem parte sunt verificate aleatoriu de către Comisia Europeană și cauza pe care o avem în fața Curții Europene de Justiție este una care, deși vizează cinci probleme punctuale, de fapt se dorește a se adresa unei probleme sistemice. Adevărul este că în România sunt foarte puține depozite ecologice unde treaba se face ca la carte, unde treaba se face așa cum o cere legea”, a menționat Mircea Fechet.
În plus, el a menționat situația din groapa Vidra și a spus că nu este un exemplu bun.
„La Vidra, din păcate, și municipiul București, în general, nu este cel mai bun exemplu de bună practică. Spun asta pentru că 200.000 tone de deșeuri ajung lunar în groapa de depozitare aferentă municipiului București și nici într-un caz nu putem să spunem că acolo se întâmplă lucrurile așa cum ar trebui ci, dimpotrivă, trag un semnal de alarmă pe această cale pentru administrația publică locală din municipiul București să găsească într-un timp rezonabil o soluție tehnică care să presupună niște capacități adecvate în ceea ce privește sortarea, în ceea ce privește tratarea, în ceea ce privește stabilizarea biologică, aerobă sau anaerob a deșeurilor biodegradabile din municipiul București, pentru că avem o veritabilă problemă la acestea”, a mai declarat Mircea Fechet.
