Noul Cod Silvic aduce pedepse mai aspre pentru tăierile ilegale
Noul Cod Silvic prevede pedepse mai aspre pentru cei care taie ilegal pădurile României. Proiectul de lege a fost adoptat în şedinţa de Guvern de joi. Acesta a fost elaborat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta C2 – Păduri și protecția biodiversității – „Reforma sistemului de management și a celui privind guvernanța în domeniul forestier prin elaborarea unei noi Strategii forestiere naționale și a legislației subsecvente”. Intrarea în vigoare a acestui act normativ este menită să raționalizeze cadrul juridic, să combată exploatarea forestieră ilegală și să îmbunătățească gestionarea pădurilor.
Premierul Marcel Ciolacu a explicat că acesta „este un document esenţial pentru creştertea suprafeţelor împădurite din România. Vrem să prevenim şi să combatem tăierile ilegale şi furtul de lemne prin pedepse mai aspre”.
„Este un act esențial pentru creșterea suprafețelor împădurite ale României. Vrem să prevenim și să combatem tăierile ilegale și furtul de lemne prin pedepse mai aspre. Domnul ministru al Mediului, Mircea Fechet, ne oferă detalii despre acest proiect.”, a spus premierul Marcel Ciolacu, înaintea ședinței de Guvern.
Una dintre cele mai importante prevederi ale noului Cod Silvic interzice tăierile la ras în aproape jumătate din suprafaţa de pădure a ţării
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, spune că actul normativ este unul „echilibrat”, gândit şi în contextul schimbărilor climatice.
„Suntem preocupați din ce în ce mai mult de gestionarea efectelor schimbărilor climatice, iar pădurile sunt cele mai reziliente în combaterea acestor efecte devastatoare pe care le știm. Fie vara, când traversăm zile în șir de cod roșu de caniculă, fie toamna, când avem inundații sau alte fenomene meteo extreme. Mereu ne uităm prima oară spre păduri când ne gândim la combaterea acestor schimbări climatice.”, a declarat Mircea Fechet.
Noul Cod Silvic prevede interzicerea tăierilor la ras în aproape jumătate din suprafaţa de pădure a României, după ce, până în prezent, acestea erau interzise doar în Parcurile Naţionale. De asemenea, se va extinde interdicţia în Parcurile Naturale (dar şi în toate siturile Natura 2000).
„Discutăm de peste 5,5 milioane de hectare, din care mai mult de jumătate e pădure. Totodată, codul silvic, în forma propusă, va permite statului român să intervină și să împădurească acolo unde terenurile au fost despădurite și unde au fost abandonate de către proprietari. Există numeroase astfel de situații în România. Vom interveni și vom planta pe acele terenuri. Totodată, stabilim cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure, fie că discutăm despre imagini satelitare, despre monitorizarea video a drumurilor de acces în pădure. Creăm astfel premisa unor unei gest gestiuni digitalizate.”, a precizat Mircea Fechet.
Un alt element de noutate este suspendarea dreptului de acces în sistemul informatic SUMAL 2 celor care nu respectă legea. În plus, documentul va permite statului să îşi asume împădurirea terenurilor care au fost despădurite şi abandonate de proprietar şi stabileşte cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure.
Obligații pentru proprietarii de păduri
Noul act normativ cuprinde şi un număr de obligaţii pentru proprietarii de păduri. Aceştia trebuie să încheie contracte de servicii silvice şi de pază, dar şi să realizeze împăduriri. În cazul în care nu se supun prevederilor menţionate, statul român are posibilitatea de a efectua aceste lucrări, urmând să-şi recupereze ulterior cheltuielile de la proprietari, inclusiv prin executare silită.
„Codul silvic, în forma propusă, va permite statului român să intervină și să împădurească acolo unde terenurile au fost despădurite și unde au fost abandonate de către proprietari”, a mai spus Mircea Fechet.
Totodată, vor fi stabilite comunitățile dependente de produsele pădurii și prioritizate în accesul la resurse forestiere și apare termenul de „folosință agrosilvică”, ceea ce înseamnă că pășunile și culturile agricole vor putea fi integrate cu arbori și arbuști.
„Toţi proprietarii de pădure vor fi incluși într-un registru forestier național. De asemenea, un lucru pe care vreau să-l precizez este faptul că toți românii se vor putea bucura în continuare de pădurile noastre, aceștia având dreptul să se plimbe în orice pădure doresc.”, a mai declarat ministrul Mediului.
Același act normativ prevede apariția Consiliului Național al Silviculturii, care urmărește exercitarea în condiții de etică profesională și respectarea standardelor profesionale de către personalul silvic; sunt definite ecosistemele cu valoare ridicată de conservare și se instituie Catalogului național al ecosistemelor cu înaltă valoare de conservare – strict protejate.
Potrivit unei alte prevederi din Codul Silvic, toți proprietarii de pădure din România vor fi incluși în Registrul Forestier Național. De asemenea, apare un concept nou – „insulele de îmbătrânire”, care devin mecanismul prin care suprafețele de pădure de minimum 0,1 ha, cu mare rol în menținerea biodiversității vor fi protejate de tăieri.
Alt articol reglementează accesul pe jos sau cu bicicleta pe terenurile din Fondul Forestier Național.
Consorțiul care a lucrat la elaborarea acestui act normativ a fost format din specialiști ai Universității Transilvania din Brașov, ai Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.
În România avem aproximativ șase milioane de hectare de pădure
În România avem aproximativ șase milioane de hectare de pădure, iar dacă ne raportăm la pădurile care nu sunt parte a fondului forestier, putem să extindem această cifră până la aproximativ șapte milioane de hectare.
„Pot să admit că, în continuare, în ceea ce privește cadastrarea acestor suprafețe, fie că discutăm despre proprietatea publică a statului român, fie că discutăm de proprietatea privată, suntem încă departe de momentul la care ne dorim cu toții să ajungem, respectiv 100% teren cadastrat, dar e un proces continuu, în legătură cu care sunt informat și sunt interesat la minister.”, a mai spus ministrul.
Mircea Fechet: „Se poate tăia ca și până azi”
Întrebat dacă se poate tăia mai mult conform noului Cod silvic, Mircea Fechet a răspuns: „Se poate tăia ca și până azi, în limita a ceea ce spun specialiștii care elaborează amenajamentul silvic pentru fiecare suprafață de pădure. Eu nu spun că se taie mult sau puțin. Între o pădure de 10 ani sau de 150 de ani e o foarte mare diferență, în funcție de specie, de relief și de vârsta pe care o are pădurea respectivă. Și vă pot spune că și în trecut și în viitor se va tăia exact atât cât decid specialiștii, care la asta se pricep, respectiv inginerii silvici care au ca interes, la fel ca noi toți, protejarea pădurilor din România.”
Sursă foto: Unsplash.com
