Unesco include situl arheologic Gordion din Turcia pe Lista Patrimoniul Mondial
Situl arheologic Gordion de la Ankara, capitala Turciei, a fost adăugat pe „Lista Patrimoniului Mondial UNESCO” la cea de-a 45-a sesiune extinsă a Comitetului Patrimoniului Mondial UNESCO de la Riad, Regatul Arabiei Saudite. Oficial, pe data de 18 septembrie 2023, Gordion a fost înregistrat ca al 20-lea sit de patrimoniu al Turciei inclus în listă.
Convenția Patrimoniului Mondial UNESCO descrie orașul antic Gordion ca „o așezare antică formată din mai multe straturi și care cuprinde rămășițele capitalei antice a Frigiei, un regat independent din Epoca Fierului”.
UNESCO adaugă: „Săpăturile arheologice și cercetările din sit au scos la iveală o mulțime de vestigii care documentează tehnicile de construcție, amenajările spațiale, structurile defensive și practicile de înhumare care aruncă o oază de lumină asupra culturii și economiei frigiene”.
Gordion: Un sit rar, care se confruntă cu o așezare continuă
Orașul antic Gordion, situat în districtul Polatlı de la Ankara, este o mărturie remarcabilă și totodată o bogată tapiserie a civilizațiilor care și-au lăsat amprenta în ținuturile anatoliene. Mai mult decât atât, orașul a fost un punct de intersecție crucial între Estul și Vestul Turciei.
Așezarea din Gordion poartă dovezi din epoca timpurie a bronzului (în jurul anului 2500 î.Hr.), în movila din apropiere numită Yassıhöyük, care se află adiacent sitului. Timp de 4.500 de ani au locuit oameni în jurul orașului, iar asta plasează Gordion în rândul celor mai vechi așezări de oameni din istorie. Atractivitatea sitului pentru diferite civilizații poate fi atribuită mai multor factori, inclusiv prin prisma poziției strategice de-a lungul rutelor comerciale semnificative din Anatolia, prin aprovizionarea amplă cu apă derivată din râul Sangarios (actualul Sakarya) și prin terenurile fertile extinse, potrivite pentru agricultură.
Scurtă istorie a orașului Gordion
Gordion este cunoscut drept capitala politică și culturală a Frigiei, care a crescut odată cu prăbușirea Imperiului Hitit în secolul al XII-lea î.Hr. Prin urmare, locația reprezintă un punct de plecare critic pentru a obține o perspectivă asupra acestei civilizații.
Frigienii s-au stabilit într-o regiune extinsă din ținuturile anatoliene, acoperind provinciile: Ankara, Afyonkarahisar, Eskişehir și Kütahya. Valea Frigiei are un peisaj vast, spre deosebire de oricare altul din lume, cu fragmente de rocă și ruine antice care poartă urme ale civilizației frigiene. Cu traseul Frigiei, vizitatorii pot acum să meargă pe urmele frigienilor în patria lor istorică.
Structurile monumentale ale perioadei frigiene au lăsat cea mai semnificativă amprentă asupra peisajului de la Gordion. Clădirile timpurii ale cetății frigiene și movilele funerare ale conducătorilor orașului, chiar și astăzi, au efectul care a fost inițial dorit: arată putere și autoritate din partea elitei frigiene. Situl a fost odată sub domnia regelui Midas. Marele Tumul, sau mormântul regelui Midas, din Gordion este a treia movilă ca mărime, iar camera mormântului din interiorul său este cea mai veche clădire de lemn din lume.
Gordion este, de asemenea, asociat direct cu episodul Nodului Gordian, relatat de mulți istorici antici. Legenda spune că se credea că nodul va fi dezlegat doar de viitorul cuceritor al Asiei. Prin urmare, nu este o coincidență faptul că Gordion a fost vizitat de Alexandru cel Mare, care a încercat să-l taie cu sabia.
În timp ce fortificațiile și clădirile monumentale bine conservate din vecinătatea orașului Gordion oferă o călătorie incredibilă în istoria regiunii de astăzi, Muzeul Gordion de la fața locului conține și piese uimitoare din săpături. Acesta prezintă o afișare cronologică și reprezintă fiecare perioadă cu exemple caracteristice. Printre artefacte se numără ceramica lucrată manual din epoca timpurie a fierului, unelte din fier din perioada frigiană timpurie și ceramică antică la care se adaugă alte bunuri importate. Vizitatorii pot vedea, de asemenea, mostrele de sigilii și monede găsite în Gordion.
Sursă foto: Alex Dinescu, TGA
