„Veniți de luați lumină”: simbolul credinței care nu se stinge
În noaptea de Paște, când cerul și pământul par să respire la unison în tăcerea adâncă a miezului de noapte, o flacără se aprinde în fața altarului. Preotul rostește cu voce liniștită dar fermă: „Veniți de luați lumină!”. Și astfel, dintr-o singură lumânare, se aprind sute, apoi mii, până când o întreagă comunitate este luminată de o speranță vie: lumina de Înviere.
Această lumină nu este una obișnuită. Ea este adusă din Țara Sfântă, de la Mormântul Domnului din Ierusalim, și simbolizează biruința vieții asupra morții, a binelui asupra răului și a iubirii asupra întunericului. Este o lumină care nu doar că luminează întunericul nopții, ci și sufletele oamenilor.
Pentru creștini, Lumina de Înviere înseamnă iertare, împăcare, renaștere. Este momentul în care fiecare își deschide inima către ceilalți, în care mânia se stinge și răul e înlocuit de dorința de a fi mai bun. Este începutul unui nou drum, o invitație la curățenie sufletească și la trăirea în armonie.
De la mic la mare, toți își aprind lumânările și le duc acasă, ca pe un dar sacru. Se spune că cine aduce lumina în casă în noaptea de Înviere va avea un an binecuvântat. Este un gest simplu, dar cu o forță spirituală uriașă, care adună în el credința a generații întregi.
Într-o lume aflată adesea în întuneric, în zbucium și nesiguranță, lumina de Paște rămâne un simbol viu al speranței. Este o lumină care nu se consumă, ci se dăruiește și se înmulțește.
Sursă foto: chatgpt
