Angiografia periferică este o procedură de diagnostic și tratament
Angiografia periferică este o procedură minim invazivă, efectuată de medicul cardiolog intervenționist sau radiolog intervenționist, utilizată pentru a examina vasele de sânge din organism și pentru a se depista o eventuală îngustare semnificativă a arterelor circulației periferice (la nivelul membrelor inferioare sau, mai rar, superioare). De regulă, este indicată pacienților cu suspiciune de boală arterială (arteriopatie) periferică.
Cum se efectuează o angiografie periferică
O angiografie a arterelor periferice este asemănătoare cu angiografia arterelor inimii.
Coronarografia (angiografia coronariană) la Ovidius Clinical Hospital
Pacientul va sta întins pe masa din laboratorul de angiografie, pentru ca aparatul cu raze X să se poată roti în jurul părții superioare a corpului său. Un tub flexibil și subțire (cunoscut sub denumirea de cateter) este introdus în arteră femurală, radială sau brahială (în urma unei anestezii locale) și coboară în zona arterei îngustate sau blocate. Arterele devin vizibile cu ajutorul unei substanțe de contrast; cateterul este dirijat sub control radioscopic, iar imaginile din interiorul vaselor de sânge se vizualizează pe ecranul angiografului (în timp real).
Investigația poate fi urmată în același timp de tratament – angioplastie, care presupune (în cazul arterelor de la nivelul membrelor) implantarea prin abordul femural pe partea afectată sau prin partea opusă de stenturi, fie premontate pe balon (pentru leziuni focale, necalificate și non-ostiale), fie stenturi autoexpandabile pentru leziunile ocluzive, calcificate, lungi. Dacă situația o cere, pacientul va fi supus unei intervenții chirurgicale de bypass pentru ocolirea blocajelor.
În urma tratamentului, țesutul este revascularizat. Angiografia periferică durează între 30-60 de minute (în funcție de fiecare caz în parte).
Complicații și riscuri în caz de angiografie periferică
Angiografia periferică este o intervenție sigură, dar poate implica câteva riscuri și complicații:
• echimoze (popular denumite și vânătăi) la locul puncției;
• sângerare / umflare / durere (în locul unde a fost introdus cateterul);
• amorțeală / senzație de rece în picior / braț (pot fi simptome de blocare sau sângerare a arterei);
• afectare / insuficiență renală (foarte rar, în special pe fondul unei afecțiuni renale preexistente);
• reacții alergice (la substanța de contrast);
• dificultăți de respirație (dacă pacientul are o afecțiune cardiacă cu afectarea funcției de pompare).
Recomandări înainte de efectuarea unei angiografii periferice
Este foarte important ca pacienții programați pentru o angiografie periferică să urmeze toate indicațiile primite de la medic în momentul stabilirii intervenției:
• se va întrerupe tratamentul cu medicamente anticoagulante la data convenită; neîntreruperea tratamentului va fi comunicată echipei din laboratorul de cardiologie intervențională;
• pacientul cu diabet nu va lua medicația / insulina în dimineața zilei când este programată angiografia;
• se iau medicamentele obișnuite cu puțină apă în dimineața zilei cu angiografie, cu excepțiile precizate;
• este indicat consumul de lichid (apă) cu o zi înainte de test (dacă nu există contraindicație medicală în acest sens);
• nu se consumă alimente și băuturi după miezul nopții.
Cardiologie intervențională la noul spital OCH
Recomandări după efectuarea angiografiei periferice
֦„Majoritatea pacienților supuși unei angiografii periferice își pot relua activitatea cotidiană după circa o săptămână de pauză. Imediat după o angiografie periferică, pacientul trebuie să se odihnească. În principiu, este spitalizat pentru 24 de ore, tocmai pentru a putea fi monitorizat postintervenție. Disconfortul datorat unei angiografii periferice nu este major și va dispărea, în mod normal, complet în câteva zile de la efectuarea sa.
Un beneficiu major al angioplastiei (tratarea blocajului sau îngustărilor arterelor periferice prin stentare) este faptul că pacientul poate să depună mai mult efort fizic decât înainte de operație, ceea ce duce la creșterea calității vieții sale (stare generală de bine, îmbunătățirea somnului și condiției fizice, scăderea tensiunii arteriale etc.)”, recomandă Dr. Roberto Haret, medic primar Cardiologie, cu competențe în cardiologie intervențională la OCH.
Recomandarea specialistului este să vă programați la medic pentru orice problemă medicală și să efectuați controale de rutină în mod regulat.
