APC: „Boicotați calitatea scăzută prin achiziția de alimente fără E-uri!”

Statistici șocante: 9 din 10 produse din magazine conțin aditivi nocivi

Asociația Pro Consumatori (APC), organizație de consumatori care, în data de 10 februarie 2025, împlinește 35 de ani de activitate neîntreruptă pentru apărarea drepturilor și intereselor economice ale consumatorilor, face următorul apel către consumatori pentru data de 10 februarie 2025: Boicotați calitatea scăzută prin achiziția de alimente fără E-uri!

În susținerea acestui apel adresat consumatorilor, APC prezintă următoarele statistici rezultate din studiile realizate de experți în ultimii 10 ani:

• 9 din 10 mărci de pâine nu respectă rețeta tradițională (făină, apă, drojdie și sare).
• 9 din 10 tipuri de șuncă conțin adaos de apă.
• 9 din 10 mărci de crenvurști conțin nitrit de sodiu.
• 8 din 10 mărci de icre conțin conservanți.
• 7 din 10 mărci de parizer conțin monoglutamat de sodiu pentru a potența aroma și gustul.
• 7 din 10 mărci de cașcaval conțin clorură de calciu ca agent de întărire.
• 7 din 10 mărci de mușchi file conțin caragenan.
• 4 din 10 mărci de crenvurști conțin colorantul coșenilă, obținut din insecte.
• 1 din 3 mărci de oțet conține aditivi alimentari.
• 1 din 3 mărci de zacuscă conține zahăr adăugat.
• 1 din 2 mărci de ketchup este pe bază de pastă de tomate, nu pe bază de suc de roșii.
• 1 din 2 mărci de muștar conține făină de grâu ca agent de îngroșare.
• Înghețata pentru copii conține între 2 și 6 aditivi alimentari.

De ce produsele de calitate din marile magazine nu au o pondere semnificativă?

Există mai multe explicații:

1. Profitul comercianților – Produsele de calitate superioară nu sunt rentabile pentru marile magazine, deoarece nu permit aplicarea unor adaosuri comerciale mari. Din acest motiv, retailerii impun procesatorilor producerea alimentelor la un anumit preț de achiziție, ceea ce duce la utilizarea ingredientelor de slabă calitate și a unui număr ridicat de aditivi alimentari. Astfel, comercianții pot aplica adaosuri comerciale mari și pot obține profituri mai mari.
2. Lipsa educației alimentare – Majoritatea consumatorilor din România aleg produsele alimentare exclusiv pe baza prețului, fără să țină cont de calitate. În plus, Guvernul României nu a alocat niciun fond pentru educația în domeniul alimentar în ultimii ani. Spre comparație, Germania alocă 1 euro per consumator, iar Luxemburg 2 euro per consummator pentru educație și informare.
3. Dificultățile producătorilor români – Procesatorii de alimente de calitate nu reușesc să își vândă produsele în marile magazine în condiții avantajoase. În ultimii 5 ani, aceștia au semnalat mai multe obstacole:

• Restricționarea accesului în magazine pentru produsele cu cel mai bun raport calitate/preț.
• Nerespectarea legislației concurenței (Legea nr. 21/1996, art. 5 alin. 1 lit. d și art. 6 alin. 1 lit. c, respectiv articolele 101 lit. d și 102 lit. c din Tratatul de Funcționare al Uniunii Europene), ceea ce permite adaosuri comerciale inechitabile între produse similare.
• Concurență neloială – Prețurile produselor de marcă proprie ale retailerilor sunt semnificativ mai mici față de produsele brandurilor private, ceea ce afectează concurența echitabilă. O soluție ar fi adoptarea unei legi care să oblige magazinele să afișeze adaosul comercial pentru fiecare produs.

Ce a făcut Guvernul României pentru a schimba această situație?

„Orice încercare guvernamentală de a îmbunătăți accesul produselor românești în marile magazine a eșuat. Cel mai notoriu exemplu este proiectul „Casa Română de Comerț Agroalimentar UNIREA S.A.”, lansat în 2018 sub guvernul Dăncilă. Acest proiect trebuia să faciliteze accesul producătorilor români în marile lanțuri de retail, însă a fost gestionat defectuos, acumulând un prejudiciu de 8 milioane de euro (conform DNA, 2024)”, transmit reprezentanții APC.

Ce se mai poate face pentru producătorii români de alimente?

1. Extinderea piețelor de desfacere – Prin crearea de piețe volante și construirea de noi piețe agroalimentare, s-ar putea pune presiune pe marile lanțuri de magazine. În prezent, acestea nu au concurență în ceea ce privește suprafețele de vânzare, ceea ce le oferă un avantaj competitiv major.
2. Crearea unei platforme guvernamentale online – Guvernul României ar putea implementa o platformă pentru ofertarea și achiziția de produse alimentare, bazată pe criterii de evaluare transparente. Aceasta ar permite producătorilor români să își aprecieze șansele de listare în marile magazine.

”Alocarea, de către Guvernul României, a resurselor financiare pentru educația consumatorilor în principalele domenii generatoare de probleme de consum (alimente, servicii financiare, servicii medicale, comerț online, siguranța produselor nealimentare), precum și îmbunătățirea accesului la instrumentele de sesizare a problemelor de consum ar duce, cu siguranță, la reducerea semnificativă a nemulțumirilor legate de neconformitatea produselor și serviciilor.

Dreptul de petiționare la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor este inaccesibil pentru 9 din 10 consumatori! De exemplu, trimiterea unei reclamații în atenția Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) folosind formularul de pe site-ul instituției (Depune Cerere) este un lucru imposibil pentru consumatorul care nu a absolvit o facultate de informatică. ANPC ne informează pe site că timpul mediu de completare a cererii este de 7 minute! Cu siguranță, atunci când au cronometrat timpul necesar depunerii reclamației, acest lucru s-a realizat în timpul utilizării aplicației de către un informatician. 

Din păcate, consumatorul român este pe cont propriu și trebuie să învețe să evite neplăcerile generate de produsele/serviciile neconforme. ANPC NU respectă consumatorii români!”, a declarat conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte Asociația Pro Consumatori.

Sursă foto: APC

Citește și: