Dezbaterea va presupune patru întâlniri cu prezență fizică
Planurile-cadru pentru învățământul liceal au fost puse în consultare publică și dezbatere națională.
Dezbaterea națională va presupune patru întâlniri cu prezență fizică, organizate în centre academice istorice, unde sunt așteptați toți cei interesați din aceste centre sau din regiune. În acest context, Ministerul Educației oferă tuturor cadrul pentru a dialoga asupra proiectelor planurilor-cadru și a căuta cea mai bună soluție pentru copii și pentru sistemul de educație în general.
Întâlnirile vor avea loc în București (11 februarie), Cluj-Napoca (14 februarie), Iași (25 februarie) și Timișoara (4 martie). Pentru a asigura dimensiunea națională, seria de dezbateri cu prezență fizică va fi urmată de o dezbatere online, în data de 6 martie 2025. Detaliile și condițiile de participare vor fi anunțate din timp, a mai transmis Ministerul Educației.
„Consultarea publică presupune că așteptăm propuneri și observații constructive la adresa de e-mail [email protected] (până la data de 6 martie 2025). M-aș bucura ca etapa de consultare și cea de dezbatere să se realizeze cu responsabilitatea analizei și eleganța exprimării punctelor de vedere, așa cum ar trebui să stea lucrurile când este vorba de educație. Vă încurajez pe toți să vă exprimați, garantându-vă faptul că vocea vă va fi ascultată.
Comentariile triadei elevi – personal didactic și auxiliar – părinți, alături de cele ale sindicatelor, sunt fundamentale (inclusiv ale autorităților locale). Sperăm că, din considerarea la modul foarte serios a consultării și dezbaterilor, vom avea o variantă finală, consolidată a proiectelor de planuri-cadru, care poate fi mai apropiată sau diferită față de proiectele pe care vi le aduc acum în atenție și pe care o voi aproba în luna mai.”, a transmis ministrul Educației.
Elaborarea și aprobarea planurilor-cadru pentru învățământul liceal reprezintă începutul unui proces complex care ar trebui „să-i echipeze” pe copii cu competențele necesare pentru a deveni buni specialiști și buni cetățeni, oameni mai fericiți, pregătiți și capabili de a lua decizii privind integrarea lor pe piața muncii sau continuarea parcursului educațional la un alt nivel.
„Altfel spus, țintim mai strategic dezvoltarea avansată a competențelor-cheie: (1) competențe de alfabetizare avansată („literație”); (2) competențe multilingvistice; (3) competențe în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii; (4) competențe digitale; (5) competențe personale, sociale și de a învăța să înveți; (6) competențe civice (cetățenești); (7) competențe antreprenoriale; (8) competențe de sensibilizare și expresie culturală”, a mai precizat sursa citată.
În cadrul acestui proces – în care ministrul anticipează implementarea schimbărilor începând cu generația anului școlar 2026 – 2027, aceasta fiind și prima generație care va avea bacalaureatul grevat de aceste dezvoltări – vor urma:
- Realizarea programelor școlare pentru disciplinele/modulele obligatorii (până în toamna anului 2025); programele vor fi elaborate pentru a se evita orice ingerințe ideologice, politice sau de extremism de orice tip, vor fi calibrate pe bugetul de timp alocat disciplinelor/modulelor, pentru a se evita supraîncărcarea, vor fi orientate pe abordări contextualizate, în relație cu realitatea și cu aplicabilitatea, precum și pe valorificarea legăturilor intra-, multi-, inter- și transdisciplinare;
- Inițierea elaborării manualelor după modele moderne, validate la nivel internațional (cu un accent, acolo unde este posibil, pe variante și/sau extensii digitalizate);
- Abilitarea curriculară a cadrelor didactice, cu accent pe metode educaționale moderne de predare-învățare (avem deja asigurate resurse pentru acest aspect prin proiectul RECRED). Spre exemplu, metoda de educație, încă prea răspândită, prin care se dorește transferul de competențe după formula „stai jos și scrie după dictare” conținuturi care sunt disponibile în diverse surse, va fi prezentată explicit ca un exemplu de practică de evitat (în condițiile în care scopul nu este antrenarea scrisului).”
I. Istoria succintă a proiectului planurilor-cadru pentru învățământul liceal
Unele adaptări ale proiectului au fost făcute în 2025:
- Accentul, sub riscul sancțiunilor etice dacă nu se respectă, pe formarea de competențe corect definite și înțelese (în dezvoltarea competențelor-cheie), fără ingerințe ideologice, politice sau extremist-religioase;
- Regândirea curriculumului la dispoziția școlii (CDEOȘ, ca nouă denumire prevăzută de lege) prin promovarea abordărilor științifice pentru a reduce influențele pseudoștiințifice și a proteja elevii de interferențe ideologice, politice sau extremist-religioase;
- O distribuție mai clară a temelor impuse prin lege în disciplinele din trunchiul comun (cu dezvoltări în CDEOȘ și, după caz, cu abordări integrate la nivelul tuturor disciplinelor). Aici detaliile vor fi stabilite riguros, prin unități de învățare explicit asumate, în momentul elaborării programelor. Tot aici problematizăm menținerea unor teme/discipline, decizia urmând a se lua în baza concluziilor rezultate din consultarea publică și dezbaterile naționale;
- Adaptarea mai directă la etapa de dezvoltare psihologică a elevului și la nevoile acestuia (ex. prin includerea în CDEOȘ a unor elemente de autocunoaștere și autoreglare personală și de dezvoltare a unui stil de viață sănătos);
- Deschiderea școlii spre societate, prin specialiști care pot acoperi unele unități de învățare specifice, în colaborare și sub coordonarea cadrelor didactice din cadrul școlii.
II. Constrângeri și repere în elaborarea planurilor-cadru
Planurile-cadru propuse reflectă constrângerile legislației naționale (inclusiv prin unele discipline și teme stabilite prin lege) și bunele practici europene/internaționale, adaptate însă contextului național.
„Din perspectiva Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, au fost identificate toate prevederile care privesc direct și indirect curriculumul național și proiectele rezultate reflectă aceste elemente precizate de lege. În acest sens, au fost multiple provocări în realizarea proiectelor planurilor-cadru, menționând ca schimbări majore de care s-a ținut cont în regândirea sensului dat segmentului trunchi comun, cu impact direct asupra planurilor-cadru, precum și o nouă viziune asupra învățământului tehnologic, prin absorbția învățământul profesional în cadrul celui liceal tehnologic, cu posibilitatea de finalizare a parcursului educațional, fie după 3 ani de studiu, corespunzând nivelului de calificare 3 CNC, fie după 4 ani de studiu, nivel de calificare 4 CNC.
Proiectele planurilor-cadru pentru învățământul liceal tehnologic au fost realizate cu implicarea reprezentanților mediului economic și s-a avut în vedere inclusiv generalizarea învățământului dual la întreg parcursul liceal tehnologic, ca formă de organizare a procesului educațional, într-un parteneriat dintre unitățile de învățământ liceal tehnologic și operatorii economici. Din punct de vedere al planurilor-cadru generale, învățământul tehnologic nu implică diferențieri între cele două forme de organizare, clasic și dual.
Rămâne ca Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic (CNDIPT) să dezvolte planurile de învățământ aferente domeniilor și calificărilor profesionale, în etapa imediat următoare consultării publice”, a declarat ministrului Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David.
III. Principii în elaborarea planurilor-cadru
- (1) Impact pozitiv asupra elevilor printr-un cadru educațional care să asigure cultură generală, cultură de specialitate și cultură de interes personal, în contextul celor opt competențe-cheie.
- Trunchiul comun (50%), prevăzut în legislație, asigură competențele de bază (cultură generală) și contribuie la formarea competențelor-cheie (inclusiv la alfabetizarea funcțională). Ponderea sa scade de la clasele IX/X (65%) la clasele XI/XII (35%). Reprezintă suport fix pentru cultura generală. Majoritatea disciplinelor/temelor sunt în legătură cu examenul național de bacalaureat (obligatorii/la alegere). Trunchiul comun include 15 discipline la fiecare dintre clasele IX/X (la care se adaugă, după caz, limba și literatura maternă), distribuite în toate cele 7 arii curriculare, respectiv 9 discipline la fiecare dintre clasele a XI/XII (la care se adaugă, după caz, limba și literatura maternă), distribuite în 5 arii curriculare (vezi Anexa 1).
- Curriculumul de specialitate (35%): Este suport semiflexibil pentru cultura de specialitate și include două componente: (1) componenta fixă (între 77-100%, reprezentând 8-13 ore) și (2) componenta flexibilă (între 0-23%, reprezentând 0-3 ore, care pot personaliza specializarea); procentele de 0% și 100% se referă la filierele vocațională și tehnologică, unde curriculumul de specialitate este fix, odată aleasă filiera/specializarea. Unele discipline/teme sunt în legătură cu examenul național de bacalaureat (obligatorii/la alegere).
- Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (15%). Ponderea sa crește de la clasele IX/X (10%, reprezentând 1-3 ore) la clasele XI/XII (20%, reprezentând 5-8 ore). Pentru filiera teoretică, decizia se face flexibil în cadrul specializărilor (până la nivel de unitate școlară). Pentru filiera teoretică, decizia se face flexibil în cadrul filierei, iar pentru filierele vocațională și tehnologică, decizia se face prin alegerea specializării/calificării profesionale (cu o componentă semiflexibilă la nivel vocațional).
- (3) Oportunitate de eficientizare și de dezvoltare a întregului sistem: Prin această propunere de reorganizare (1) numărul de zile de școală este 180 la clasele IX/XI, respectiv 170 la clasa a XII-a, iar (2) numărul de ore pe an ajunge la 1080 la clasele IX/XI, respectiv 1020 la clasa a XII-a.
IV. Implementarea noului curriculum pentru învățământul liceal
În baza elaborării și aprobării tuturor elementelor curriculumului național – planuri-cadru de învățământ, programe școlare, standarde naționale de evaluare -, prima generați de elevi, absolvenți ai învățământului gimnazial, va debuta studiul pe noul curriculum liceal începând cu elevii clasei a IX-a din anul școlar 2026-2027. Acești elevi vor reprezenta și prima promoție care vor susține noul examen național de bacalaureat, prevăzut în Legea 198/2023. Elevii care vor fi în clasele a X-a – a XII-a/a XIII-a, în anul școlar 2026-2027, vor continua studiul pe actualul curriculum liceal până la finalizarea parcursului liceal.
Precizări ale Ministrului Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, cu privire la consultarea publică/dezbaterea națională a planurilor-cadru pentru învățământul liceal
Dragi elevi, profesori, părinți și alți actori interesați și implicați în educație,
Mă bucur că proiectele de planuri-cadru pentru învățământul liceal au stârnit deja un interes atât de mare, primind în nici 24 de ore sute de mesaje. Este normal, iar asta arată că ne pasă de viitorul copiilor noștri! Avem câteva săptămâni pentru analize serioase și discuții constructive, decizia finală urmând a se lua în luna mai, într-un consens cât mai larg.
M-aș bucura însă și mai mult ca, pentru a ajunge împreună la cea mai bună variantă, să ne focalizăm serios pe următoarele coordonate:
Mesajele să nu fie simple felicitări sau critici. Mesajele trebuie să vină la adresa indicată în anunțul formal, cu propuneri argumentate, după analiza atentă a planurilor-cadru, pentru a ajunge împreună la soluția cea mai bună. Dacă rămân neclarități, acestea pot fi discutate în cadrul dezbaterilor naționale sau prin întrebări specifice la adresa de e-mail folosită pentru consultarea publică.
Reiau ideea că aceste propuneri trebuie gândite în interesul elevilor – susținând profesorii în acest demers și implicarea părinților – pe care îi vrem buni specialiști, buni cetățeni și oameni echilibrați și mulțumiți de propria viață.
În esență, o schimbare importantă este că numărul de ore nu mai este alocat unor discipline în primul rând de către minister, ci au un cuvânt mai important de spus decât înainte și școala (curriculum de specialitate flexibil), și elevul (CDEOȘ)! Așadar, în ciuda unor interpretări greșite legate de „afectarea unor discipline și ore”, de fapt decizia se duce mai mult spre școală și elevi, iar prin această descentralizare încurajăm autonomia și performanța, pentru a se păstra sau chiar a se crește numărul actual de ore la anumite discipline.
Să fim parte din soluție la probleme, nu din probleme, pentru a ajunge prin consultări/dezbateri la cea mai bună variantă pentru copiii noștri. Așa cum am spus în introducere, aștept în următoarele săptămâni să avem această analiză serioasă și discuție constructivă, decizia finală urmând a se lua în luna mai, într-un consens cât mai larg.
Dezbaterea durează 5 săptămâni în care putem analiza orice propuneri bune și putem decide ulterior.
