Nicoleta Paliuc: În spatele leziunilor provocate de dermatita atopică trăiesc stigmatizarea, rușinea, izolarea, depresia
Cu ocazia dezbaterii ‘Dincolo de piele. Realitatea nevăzută a dermatitei atopice’, care a reunit în Senatul României medici, pacienți, reprezentanți ai instituțiilor de reglementare și membri ai comisiilor de sănătate din Parlament, au fost prezentate date îngrijorătoare despre o afecțiune care a ajuns să afecteze peste 1 milion dintre români, adulți și copii. Evenimentul a fost organizat de Asociațiile Community Links și Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune (APAA).
Nicoleta Pauliuc, Senator, Președinta Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și membru al Comisiei pentru Sănătate de la Senat a declarat: ‘ În spatele leziunilor provocate de dermatita atopică trăiesc stigmatizarea, rușinea, izolarea, depresia. Un studiu recent al Societății Române de Dermatologie arată că 10% dintre români suferă de această afecțiune. Nu este doar o statistică, este o realitatea care ne privește direct, vorbim despre mai mult de 1 milion de oameni, oameni care nu sunt afectați doar de simptome fizice, ci și de un sistem care adesea întârzie diagnosticul, care nu oferă sprijin psihologic adecvat și care limitează accesul la tratamente moderne. În formele moderate și severe, dermatita atopică devine o luptă zilnică nu doar cu pielea, ci și cu prejudecățile și birocrația. Costul acestei boli nu este doar medical sau economic, este si un cost uman’.
Aceasta a mai spus că ‘nu putem vorbi despre soluții dacă nu avem un registru național al pacienților, programe de educație pentru medicii de familie, sprijin psihologic în pachetul de bază și, nu în ultimul rând, de tratamente inovatoare incluse în mod real în schemele de rambursare’.
Pacienții au nevoie de tratamente alternative când terapia curentă nu mai funcționează
Dr. Alin Codruț Nicolescu, președintele Societății Române de Dermatologie a arătat că dermatita atopică are două mari provocări. ‘Prima este legată de impactul emoțional al bolii, iar a doua ține de partea medicală. Pentru prima dimensiune este relevantă mărturia unei paciente cu dermatită atopică și astm bronșic, care mi-a spus că între astm și dermatită cea de-a doua a deranjat-o mai mult și asta pentru că atunci când avea o criză de astm toți îi săreau în ajutor și aveau compasiune, iar atunci când avea o criză de dermatită atopică toți fugeau și se uitau urât pentru că se scărpina și credeau că este ceva contagios’.
Doctorul Nicolescu a atras atenția că dermatita atopică nu este o boală alergică, ci una inflamatorie, sistemică, care antrenează și alte boli autoimune. Acesta a mai spus că o mare problemă este abordarea acesteia ca boală alergică, ceea ce întârzie prescrierea de tratamente eficiente, pacientul ajungând astfel să dezvolte complicații.
‘Dacă prevalența este de 10% și suntem aproape de pragul maxim cunoscut în Europa, incidența bolii este una în creștere. 2 din 5 copii dezvoltă această afecțiune, iar atunci când un copil are dermatită atopică aceasta devine boala întregii familii. Copiii cu dermatită atopică lipsesc în medie 30-40 de zile pe an de la școală, ceea ce antrenează concedii medicale ale părinților, costurile directe și indirecte ale acestei afecțiuni fiind foarte mari‘, a adăugat Nicolescu.
