Codul muncii, concediul de maternitate și întoarcerea la muncă
Adesea, detaliile legale despre concediul de maternitate sunt mai puțin cunoscute atât de angajați, cât și de angajatori. Fie pentru că alte tipuri de concedii sunt mai frecvent întâlnite și mai ușor de acordat, dar și pentru că există o confuzie între concediul de maternitate și cel de creștere a copilului.
Partea bună este că în Codul Muncii și Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate sunt reglementate toate aceste drepturi și obligații.
Așadar, acest articol este dedicat angajatelor însărcinate, cu atât maimult cu cât explicăm și care este diferența față de concediul de creștere a copilului sau de cel de risc maternal, cât și cum se poate face întoarce la job.
Obligațiile angajatelor – Când este indicat să fie anunțat angajatorul cu privire la sarcină
Când există confirmarea unei sarcini de 3 luni. Legea nu precizează un termen limită, dar ne bazăm pe recomandarea specialiștilor cu care ne-am sfătuit pe această temă.
Gravida trebuie să ia în calcul aceste 2 aspecte importante, dacă dorește să beneficieze de protecția legii:
- Să informeze angajatorul printr-o notificare scrisă
- Să anexeze adeverința care atestă starea de graviditate (de la medicul obstetrician), conform Art. 2, litera (c) din OUG nr. 96/2003.
Obligațiile angajatorilor
Nu doar angajatele au obligații, ci și angajatorii. Aceștia trebuie:
- să prevină expunerea salariatelor la riscuri ce le pot afecta sănătatea şi securitatea;
- salariatele să nu fie constrânse să efectueze o muncă dăunătoare sănătății sau stării lor de graviditate ori copilului nou-născut, după caz
- să evalueze împreună cu medicul de medicina muncii, anual și la orice modificare a condițiilor de muncă, natura, gradul și durata expunerii salariatelor la activități, procedee și condiții de muncă riscante
- să informeze în scris salariatele gravide asupra rezultatelor evaluării privind riscurile la care pot fi supuse la locul de muncă, cât și aupra drepturilor lor (raportul de evaluare)
- să modifice corespunzător condițiile și/sau orarul de muncă ori să repartizeze salariata gravidă în alt loc de muncă fără riscuri pentru sănătatea și securitatea sa, conform recomandării medicului de medicina muncii sau a medicului de familie, cu menținerea veniturilor salariale – în cazul în care există activități care prezintă riscuri
Aspecte importante despre concediul de maternitate
Concediul de maternitate NU ESTE concediul de creștere a copilului!
Plecăm cu detaliile din acest punct, pentru că nu toate femeile însărcinate au înțeles acest aspect.
Concediul de maternitate se acordă salariatelor asigurate (sau femeilor care își pierd calitatea de asigurate din motive care nu sunt condiționate de ele) – cu condiția să nască în termen de 9 luni de la data pierderii calității de asigurat.
Concediul maternal include perioada de dinainte de naștere, și imediat după naștere, adică 126 de zile calendaristice, care se împart astfel:
- Concediul prenatal (concediul de sarcină) – 63 de zile
- Concediul postnatal (concediul de lăuzie) – 63 de zile
Articolul 24 arată că nu este obligatoriu să distribui zilele în mod egal:
“Concediile pentru sarcină și lăuzie se pot compensa între ele, în funcție de recomandarea medicului și de opțiunea persoanei beneficiare, în așa fel încât durata minimă obligatorie a concediului de lăuzie să fie de 42 de zile calendaristice”.
Prin urmare, angajatele însărcinate pot alege un concediu prenatal de maximum 84 de zile calendaristice și un postnatal de minimum 42 de zile calendaristice. Totodată, există și persoane care doresc să lucreze până la momentul nașterii și să beneficieze de concediul de maternitate de 126 de zile ca postnatal.
Trebuie menționat aici și faptul că persoanele cu handicap asigurate beneficiază, la cerere, de concediu pentru sarcină după luna a șasea de sarcină, astfel încât durata minimă a concediului postnatal să fie de 42 de zile.
Ce se întâmplă cu contractul de muncă în această perioadă de „stat acasă”
În primul rând, contractul se suspendă de drept în acest caz (Art. 50), iar concedierea nu poate fi dispusă pe durata concediului (Art. 60).
Concediul de maternitate se consideră activitate prestată, la fel ca și concediul de risc maternal sau concediul pentru îngrijirea copilului bolnav – de aceea, durata concediului de odihnă anual nu este afectată negativ de acestea. (Art. 145)
În cazul în care concediul de maternitate (sau de risc maternal) apare în timpul concediului de odihnă, acesta se întrerupe, urmând ca salariata să efectueze restul zilelor de concediu după încheierea concediului de maternitate sau risc maternal (Art. 145).
Condiții de acordare a indemnizației de maternitate
Indemnizația de maternitate este de 85% din baza de calcul, care înseamnă media veniturilor brute lunare din ultimele 6 luni, din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare (Art. 10) și se suportă integral din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, fără a se impozita (insă se reține CAS-ul de 25%, conform Codului Fiscal, art. 42).
Pentru a beneficia de indemnizația pentru maternitate, gravidele, prin angajator, trebuie să îndeplinească câteva condiții.
- Angajatorul să fi cotizat cel puțin 6 luni la contribuția pentru concedii și indemnizații (vezi Art. 7 din OUG)
- Gravida să aibă domiciliul (sau reședința) pe teritoriul României
- Gravida să dețină un certificat medical care atestă sarcina, eliberat de medicul curant (care să se afle în contract cu CAS)..
Situații speciale
În cazul femeilor însărcinate neasigurate, Art. 23 precizează că: baza de calcul a indemnizației de maternitate se constituie din media veniturilor lunare pe baza cărora s-a calculat contribuția pentru concedii și indemnizații, din ultimele 6 luni anterioare datei pierderii calității de asigurat, cu respectarea prevederilor art. 10.
Art. 25 din OUG precizează, de asemenea, că în cazul unui eveniment precum în situația copilului născut mort sau în situația în care acesta moare în perioada concediului postnatal, indemnizația de maternitate se acordă pe toată durata acestuia.
Există și alte situații speciale în care indemnizația de maternitate nu se acordă doar beneficiarei. Articolul 39 din OUG nr 158/2005 menționează că indemnizația de maternitate poate fi primită și de alte persoane:
(1) Indemnizațiile se achită beneficiarului, reprezentantului legal ori mandatarului desemnat prin procură de către acesta.
(2) Indemnizațiile cuvenite și neachitate asiguratului decedat se plătesc soțului supraviețuitor, copiilor, părinților sau, în lipsa acestora, persoanei care dovedește că l-a îngrijit până la data decesului.
Ce se întâmplă cu concediul medical
Pentru salariatele angajate, angajatorul este cel care se ocupă de aceste calcule și plăți. Însă, “persoana asigurată sau reprezentantul legal sau mandatarul desemnat prin procură se obligă să anunțe angajatorul despre acordarea concediului medical și să depună certificatul de concediu medical până cel târziu la data de 5 a lunii următoare celei în care s-a acordat concediul medical (Art. 36 din OUG 158/2005) – valabil și pentru concediul maternal.
Conform Ordinuui nr 1092/745/2020, în vigoare de la 2 iulie 2020:
- Certificatul de concediu medical constituie ordin de plată și în baza căruia se acordă indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, precum și indemnizațiile de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale
- Medicul care eliberează certificatul de concediu medical este responsabil de realitatea datelor înscrise în rubricile completatea. Necompletarea lor sau completarea eronată constituie contravenție și se sancționează
- Aici există modelul unic de certificat medical.
Concediul de risc maternal
În cazul în care angajatorul nu poate să asigure sănătatea și securitatea salariatei însărcinate, din motive justificate în mod obiectiv, conform Art. 9 din OUG 96/2003 (când desfăşoară la locul de muncă o activitate care prezintă riscuri pentru sănătatea sau securitatea sa ori cu repercusiuni asupra sarcinii şi alăptării), aceasta poate beneficia de concediu de risc maternal.
Condiții de acordare a concediului de risc maternal
Concediul de risc maternal se poate acorda, în întregime sau fracționat, pe o perioadă ce nu poate depăşi 120 de zile, de către medicul de familie sau de medicul specialist, care va elibera un certificat medical în acest sens, dar nu poate fi acordat simultan cu alte concedii prevăzute de legislația privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.
Cum și când se va face întoarcerea la muncă
- (8) salariata/salariatul are dreptul de a se întoarce la ultimul loc de muncă ori la un loc de muncă echivalent, având condiții de muncă echivalente, și, de asemenea, de a beneficia de orice îmbunătățire a condițiilor de muncă la care ar fi avut dreptul în timpul absenței (Legea nr. 202/2002, republicată)
- La revenirea la locul de muncă în condițiile prevăzute la alin. (8), salariata/salariatul are dreptul la un program de reintegrare profesională, a cărui durată este prevăzută în regulamentul intern de organizare și funcționare și nu poate fi mai mică de 5 zile lucrătoare. (Legea nr. 202/2002, republicată)
Există câteva situații în care revenirea la locul de muncă este reglementată diferit. Despre acestea vă recomandăm să citiți aici.
Sursă foto: Unsplash.com
