Tradiții și obiceiuri în duminica „Lăsatului Sec de Brânză”
Creștinii ortodocși se pregătesc să intre în Postul Mare sau Postul Paștelui, o perioadă de interdicții alimentare aspre, când nu se consumă nimic de „dulce” sau „de frupt”, cu excepția a două mari sărbători, când Biserica dă „dezlegare” la pește: Buna Vestire (25 martie) și Duminica Floriilor (5 aprilie).
Trecerea la Postul cel Mare se face treptat. Astfel, după duminica „lăsatului secului de carne”, urmează „Săptămâna Albă”, numită așa deoarece doar acum se mai pot consuma alimente „albe”, adică lactate și ouă. Aceasta se încheie cu „Duminica Izgonirii lui Adam din Rai” și „lăsatul secului de brânză”.
Se spune că, după ce petrec de „Lăsatul secului” cu voie bună și plăcinte din brânză, toți cei din casă trebuie să mănânce un ou fiert sau copt, pentru ca Postul Mare să li se pară mic și ușor precum oul.
De asemenea, în această seară, cine este certat cu cineva este bine să se împace, pentru a intra „curat” în Post.
În satul tradițional românesc, vasele din care s-a mâncat „de dulce” fie se spărgeau (dacă erau din ceramică), fie se înlocuiau cu altele ținute special pentru posturi, fie se spălau foarte bine cu apă și leșie, pentru a fi îndepărtată orice urmă de „frupt”.
În imagine, Adam și Eva reprezentați pe o icoană pe sticlă de secol XIX, pictată într-un centru rural din Mărginimea Sibiului. Icoana poate fi admirată în expoziția permanentă a Muzeului de Artă Populară Constanța.
Sursă foto: Muzeul de Artă Populară Constanța
