Chilimurile bănățene, legătura dintre tradiție și influențele orientale
Covoarele țărănești din zona Banatului sunt denumite cu termenul „chilim” (datorită tehnicilor de țesut) și „cilim” în terminologie locală.
Chilimurile se caracterizează prin dimensiunile mari, cu spațiu larg de desfășurare a compozițiilor ornamentale, țesutul în două ițe cu urzeala ascunsă, alesul cu tăieturi („karamani”), care individualizează motivele decorative și aspectul cu dublă față al covorului.
Scoarța bănățeană prezentată face parte din categoria celor cu motiv central, denumit „stolă”, în dispunere cruciformă.
Piesa este compusă din două foi de țesătură din lână vopsită cu coloranți vegetali. Câmpul central cu fond roșu este încadrat în chenar lat cu fond verde-oliv. Motivele geometrice complicate sunt create prin asocieri de linii zigzagate, triunghiuri și romburi dințate sau cu laturi în croșete, iar cele vegetale sunt puternice stilizări ale motivului pomului vieții în varianta vasului cu flori.
Scoarța cu motiv central în stolă are un tip de compoziție cu circulație limitată, care s-a dezvoltat în legătură cu chilimurile balcanice și cu covoarele orientale.
Piesa este lucrată în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și face parte din colecția Muzeului de Artă Populară Constanța din anul 1988. Prin Ordinul nr. 2154 din 21 martie 2014, poziția 36, emis de Ministerul Culturii, a fost clasată în categoria juridică Tezaur.
Scoarța bănățeană poate fi admirată în expoziția temporară „Scoarțe românești”, deschisă la parterul Muzeului de Artă Populară din Constanța până pe 12 martie 2025.
Sursă foto: facebook/Muzeul de Artă Populară Constanța
