Fostul ministru al Sănătății Alexandru Rogobete cere public demisia sau demiterea președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu Moldovan.
Reacția vine după declarațiile șefului CNAS privind situația citostaticelor din România și accesul pacienților la anumite medicamente.
Alexandru Rogobete a lansat un atac dur la adresa conducerii CNAS, acuzându-l pe Horațiu Moldovan că minimalizează problemele cu care se confruntă pacienții în accesarea unor tratamente.
Reacția fostului ministru vine după ce președintele CNAS a declarat că România nu se confruntă cu o criză generală a citostaticelor, precizând că există anumite deficiențe de producție în cazul unor medicamente.
„Cer public demisia sau demiterea domnului președinte Horațiu Moldovan”, a transmis Alexandru Rogobete.
Rogobete: Problemele pacienților nu pot fi prezentate drept o „falsă criză”
Fostul ministru susține că realitatea semnalată de pacienți și de unele unități sanitare contrazice imaginea prezentată de conducerea CNAS.
Rogobete îl acuză pe Horațiu Moldovan că a tratat cu lipsă de responsabilitate problema accesului la citostatice și la alte medicamente și susține că există pacienți care întâmpină dificultăți în găsirea tratamentelor necesare.
În argumentarea solicitării sale, fostul ministru amintește și alte decizii sau poziții ale actualului președinte CNAS. Potrivit lui Rogobete, acesta ar fi susținut eliminarea unor medicamente ieftine din liste, deși acestea sunt utilizate de un număr important de pacienți, inclusiv persoane vulnerabile.
De asemenea, Rogobete face referire la modificările privind accesul la tratamente prin intermediul ordonanțelor președințiale, cărora spune că li s-a opus în perioada în care conducea Ministerul Sănătății.
Fostul ministru afirmă că există în prezent copii pentru care accesul la anumite tratamente destinate epilepsiei este dificil, pacienți oncologici care caută anumite medicamente și spitale publice care se confruntă cu probleme de finanțare.
Critici privind reforma CNAS și finanțarea spitalelor mici
Disputa nu se limitează însă la problema medicamentelor.
Alexandru Rogobete îl acuză pe Horațiu Moldovan și că s-ar fi opus unei reforme mai ample a sistemului de asigurări de sănătate și critică perspectiva reducerii finanțării spitalelor mici.
În opinia fostului ministru, diminuarea finanțării sau închiderea unor spitale nu ar reduce numărul pacienților, ci ar putea pune o presiune și mai mare asupra unităților de urgență și a spitalelor mari, deja aglomerate.
Rogobete îi solicită totodată premierului Ilie Bolojan să explice poziția Guvernului în această dispută și modul în care problemele reclamate de pacienții oncologici sunt abordate în cadrul reformelor din sănătate.
Rogobete pune sub semnul întrebării independența politică a șefului CNAS
Fostul ministru abordează și problema numirilor politice, amintind că Horațiu Moldovan a ocupat anterior funcția de secretar de stat în Ministerul Sănătății, iar ulterior a ajuns la conducerea CNAS.
Rogobete susține că problema nu este în sine existența unei numiri politice, ci, în opinia sa, prezentarea actualei conduceri a CNAS drept una complet independentă de politica Guvernului.
„Pentru cinismul declarațiilor de ieri, pentru ignorarea problemelor reale privind accesul la tratament și pentru lipsa de responsabilitate față de pacienți, îi cer public demisia președintelui CNAS”, a transmis Alexandru Rogobete.
Fostul ministru consideră că instituția care gestionează sistemul național de asigurări de sănătate trebuie condusă de o persoană care să pună în centrul deciziilor accesul pacienților la tratamente și servicii medicale.
Ce spune președintele CNAS despre citostatice
Declarațiile care au declanșat reacția lui Alexandru Rogobete au fost făcute de Horațiu Moldovan în contextul informațiilor privind dificultățile întâmpinate de unii pacienți în găsirea anumitor medicamente.
Președintele CNAS a susținut că nu există o criză generalizată a citostaticelor și că instituția este la zi cu plățile pentru medicamentele oncologice. Acesta a admis însă existența unor probleme punctuale de disponibilitate, pe care le-a pus inclusiv pe seama unor deficiențe de producție.
Poziția sa a fost contestată public de pacienți oncologici, care au relatat situații în care tratamentele ar fi fost amânate sau anumite medicamente nu ar fi fost disponibile.
Disputa dintre fostul ministru al Sănătății și actualul președinte al CNAS readuce astfel în prim-plan una dintre cele mai sensibile probleme ale sistemului sanitar: continuitatea accesului pacienților la medicamente și tratamente esențiale.
