În România, în ultimii 20 de ani, 26 de oameni au fost uciși de urși și 274 persoane au fost desfigurate
În România, în ultimii 20 de ani, 26 de oameni au fost uciși de urși și 274 persoane au fost desfigurate. Aceasta a fost una dintre subiectele discutate de ministrul Mediului, Mircea Fechet și secretarul de stat Ionuț-Sorin Banciu la Consiliul de Mediu, de la Bruxelles, eveniment organizat de Președinția belgiană a Consiliului U.E.
Pe ordinea de zi a Consiliului se află puncte importante de discuție precum Directiva-cadru privind deșeurile, reducerea poluării cu microplastice și obiectivul climatic pentru 2040.
Populațiile de urs brun, pe masa Consiliului de Mediu
Ministrul român al Mediului, Apelor și Pădurilor va susține, în cadrul Consiliului de Mediu, mai multe intervenții, una dintre ele fiind despre necesitatea reevaluării stării de conservare a populației de urs brun în Europa.
„Doresc să folosesc această oportunitate pentru a pune pe masa Consiliului de Mediu subiectul gestionării populațiilor de urs brun din Europa și, mai ales, din România. Țara mea a asigurat un management sustenabil și a contribuit activ la eforturile europene de conservare a carnivorelor mari, inclusiv a ursului brun. Drept dovadă, experții IUCN (International Union for the Conservation of Nature) apreciază că ursul brun este într-o stare favorabilă de conservare, cu populații stabile sau chiar în creștere și risc scăzut de vulnerabilitate. România a dovedit că este capabilă să gestioneze cea mai mare populație de urs din Europa, ba mai mult de atât, să asigure condițiile ca aceasta să prospere. În Munții Carpați trăiesc aproximativ 6.400 – 7.200 de exemplare, peste 40% din urșii Europei, însă această bogăție a biodiversității începe să amenințe cea mai de preț bogăție a unei țări – populația. Trebuie să înțelegem că, indiferent de circumstanțe, viața omului are prioritate.”, a declarat Mircea Fechet.
De asemenea, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor a accentuat faptul că „în România, în ultimii 20 de ani, 26 de oameni au fost uciși de urși și 274 persoane au fost desfigurate. În numai 5 ani s-au înregistrat 6.400 de apeluri de urgență prin care s-au sesizat atacuri asupra omului, numai în 2021 fiind peste 1.500 apeluri. Solicităm Comisiei să aplice prevederile Directivei Habitate pentru a reevalua starea de conservare a celor 10 populații de urs brun din Europa, iar pe baza datelor obținute să analizeze dacă se impune actualizarea statutului lor de protecție”.
În cadrul schimbului de opinii în ceea ce privește obiectivul climatic al Europei pentru 2040, ministrul Mircea Fechet a subliniat că țara noastră salută demersul Comisiei de a prezenta o evaluare cât mai comprehensivă a direcțiilor de acțiune în vederea atingerii obiectivului U.E de neutralitate climatică.
„Este important să ne asigurăm că tranziția către neutralitatea climatică este echitabilă și incluzivă, ținând cont de impactul socio-economic asupra comunităților, lucrătorilor și industriilor care pot fi afectate. Alte principii importante care sunt avute în vedere în analiza internă sunt eficiența costurilor, competitivitatea industriei, prețuri accesibile la energie și flexibilitatea în abordare, pentru a reflecta circumstanțele naționale diferite. (…)Atât pentru industrie, în special cea energo-intensivă, dar și alte sectoare va trebui să identificăm instrumente financiare adecvate și suficiente pentru a putea, pe de o parte, atenua impactul tranziției la nivelul gospodăriilor vulnerabile și, pe de altă parte, culege beneficiile economice ale acesteia. Este vital ca aceste instrumente financiare să asigure o distribuție regională echitabilă.”, a adăugat ministrul Mediului.
Fechet: „Referitor la deșeurile alimentare, considerăm că țintele propuse sunt ambițioase”
În ceea ce privește propunerea de Directivă a Parlamentului European și Consiliului de modificare a Directivei 2008/98/CE privind deșeurile, ministrul Mircea Fechet a anunțat că România susține obiectivele revizuirii Directivei cadru deșeuri.
„Referitor la deșeurile alimentare, considerăm că țintele propuse sunt ambițioase, dar esențiale pentru promovarea durabilității, abordarea unor probleme stringente cauzate de generarea acestor deșeuri precum și pentru contribuția la obiectivele de dezvoltare durabilă. Îndeplinirea acestora va necesita eforturi concertate în mai multe sectoare, investiții în infrastructură și tehnologie și o schimbare atât în comportamentul consumatorilor, cât și în practicile de afaceri.” a subliniat Mircea Fechet.
Referitor la deșeurile textile ministrul român al mediului a subliniat că țara noastră se confruntă cu problema transporturilor de textile uzate, care, în fapt, sunt deșeuri – transporturi mascate de deșeuri. În acest sens, este esențial să avem o înțelegere comună a conceptelor utilizate.
Adoptarea cât mai curând posibil a unei reglementări privind criteriile pentru încetarea statutului de deșeu va sprijini dezvoltarea unei piețe oficiale pentru textile second-hand, încurajând întreprinderile și consumatorii să participe la o astfel de piață. Acest lucru poate stimula economiile locale și poate sprijini practicile de consum durabil.
Produse mai ușor de reutilizat, reciclat și eliminat
De asemenea, România a salutat inițiativa stabilirii responsabilității extinse a producătorului (EPR), care va încuraja producătorii să proiecteze produse care sunt mai ușor de reutilizat, reciclat și eliminat într-un mod ecologic:
„Direcția în care merg discuțiile pe această temă este bună, însă ar fi util să se insiste poate mai mult pe aspectele legate de prevenire, esențiale în cazul textilelor din perspectiva conceptului de «fast fashion», care a câștigat popularitate în industria modei (haine la prețuri mici și în trend). Pentru ca EPR să fie eficient, aceasta trebuie să facă parte dintr-o strategie mai amplă, care să includă sprijin pentru reglementare, dezvoltarea infrastructurii, conștientizarea consumatorilor și cooperarea globală. Această abordare cu mai multe fațete poate atenua în mod semnificativ impactul deșeurilor textile asupra mediului.”, a conchis Mircea Fechet.
În ceea ce privește Regulamentul Parlamentului European și Consiliului privind prevenirea pierderilor de granule din plastic pentru a reduce poluarea cu microplastice, ministrul român al mediului a subliniat faptul că „România susține obiectivul propunerii de Regulament, care va contribui la prevenirea pierderilor de granule de plastic și reducerea efectelor acestora asupra mediului și sănătății umane. Desfășurarea activităților economice care implică pierderi de granule de plastic, ignorând sau diminuând importanța structurii și capacităţii productive şi de suport a capitalului natural, a condus la deteriorarea mediilor naturale şi la pierderea unor servicii ecosistemice valoroase. Se impune astfel ca, în fiecare etapă a lanțului de aprovizionare cu plastic, să fie luate măsuri pentru a asigura manipularea și transportul acestora, în condiții de siguranță pentru mediu și sănătatea populației”.
Referitor la reziliența în ceea ce privește managementul apei ministrul Mircea Fechet a subliniat că, în România, „Ne orientăm acțiunile către reducerea consumului de apă prin aplicarea unui mecanism economic specific pentru a stimula scăderea necesarului de apă și a încuraja reutilizarea apei oriunde este posibil. De asemenea, promovăm infrastructura verde, pentru a reduce efectele inundațiilor, dar trebuie să ne amintim că apa nu cunoaște granițe și, prin urmare, cooperarea transfrontalieră a apei nu este doar o chestiune de comoditate; este o chestiune de necesitate. Directiva-cadru a apei a UE stabilește obiective clare pentru obținerea unei calități bune a apei și gestionarea durabilă a apei în întreaga Europă”.
În ceea ce privește necesitatea consolidării tranziției juste în regiuni afectate de decarbonizare, ministrul Mircea Fechet a subliniat faptul că „Tranziția la neutralitatea climatică, până în 2050, implică o transformare semnificativă pentru aceste regiuni. De aceea, este esențială demararea din timp a unui dialog cu privire la nevoile de investiții și sprijin financiar în aceste regiuni, în contextul viitorului cadru financiar multianual”.
Delegațiile discută și despre propunerea legislativă actuală privind un cadru de monitorizare pentru pădurile europene rezistente, gestionarea riscurilor climatice – protejarea oamenilor și a prosperității, aspecte privind Planul național pentru energie și climă, necesitatea de a consolida tranziția justă în regiunile afectate de decarbonizare, aplicarea de controale mai stricte asupra exporturilor de deșeuri textile către țările în curs de dezvoltare dar și propunerea de Regulament privind materialul de reproducere a plantelor, din perspectiva importanței rolului micilor fermieri și a rețelelor de fermieri pentru asigurarea securității alimentare printr-o reglementare durabilă a semințelor la nivel UE.
