Mai puțin de jumătate (47%) din localitățile din România au suficienți medici de familie
Cheltuielile cu sănătatea pe cap de locuitor din România au reprezentat mai puțin de jumătate din media UE (1.626,57 euro în România față de media UE de 3.684,55 euro – Eurostat). În ciuda creșterii forței de muncă din sănătate în ultimul deceniu, numărul medicilor și al asistenților medicali la 1.000 de locuitori rămâne sub media UE: astfel, în 2021, erau 3,5 medici practicanți la 1.000 de locuitori – o rată printre cele mai scăzute din UE (media UE era de 4,1 la 1.000).
În general, îngrijirea primară continuă să fie subutilizată, în timp ce serviciile spitalicești sunt suprasolicitate. Sistemul de sănătate rămâne foarte centrat pe spitale, cu cheltuieli relativ mari pentru spitale și un număr foarte ridicat de paturi (7,2 la 1000 de locuitori în 2021) în comparație cu media UE (4,8 la 1.000). Decalajul dintre rural și urban este foarte mare: în timp ce, în anul 2023, în mediul urban au funcționat 13,7 mii de cabinete medicale independente de specialitate, în rural, numărul acestora a fost de 17,3 ori mai mic (793 de cabinete).
Numărul locuitorilor care îi revin unui medic de familie este cu 50% mai mare în mediul rural față de mediul urban (2312 locuitori în rural față de 1157 în urban/medic de familie). În anul 2023, rata mortalității infantile în mediul rural a fost de 6,9 la mia de copii născuți vii, peste media pe țară, de 5,8 la mie.
Mai mult, peste un sfert dintre românii cu domiciliul în țară nu au acoperire prin asigurarea socială de sănătate. Deși sistemul de asigurare socială de sănătate este obligatoriu, aproximativ 25% din populație a rămas neasigurată în 2022 – în special în zonele rurale.
Potrivit Federației Naționale a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF), accesul la îngrijirea medicală este extrem de important pentru persoanele din comunitățile vulnerabile, care trăiesc în regiuni îndepărtate. În condițiile în care mai puțin de jumătate (47%) din localitățile din România au suficienți medici de familie, iar 328 de comune nu au medic de familie.
Distribuția unităților medicale și a medicilor în România este inegală între zonele rurale și cele urbane, serviciile medicale mobile furnizate direct în comunități pot face diferența între depistarea precoce a unei boli și complicațiile severe.
Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România, a vorbit despre importanța serviciilor sociale integrate în comunitățile vulnerabile: „România rămâne o țară a inegalităților sociale și asta înseamnă acces discriminatoriu la servicii sociale de bază, sănătatea și educația. Prioritatea noastră e să fim prezenți în comunități și să răspundem nevoilor sociale reale ale oamenilor. Una dintre nevoile esențiale este accesul direct și rapid la medic și la servicii medicale”.
Medicii de familie sunt poarta de acces către îngrijirile de specialitate și oferă îngrijiri primare, în principal, în cabinete individuale (private) contractate de casele de asigurări de sănătate județene. Pentru servicii mai puțin complexe, aceștia pot emite doar o trimitere și nu au permisiunea să ofere ei înșiși tratamentul, în timp ce, pentru anumite afecțiuni, pacienții pot accesa direct specialiștii. Astfel, este frecvent cazul ca pacienții să caute îngrijiri direct la spital, chiar și pentru afecțiuni care nu sunt urgente, deoarece acest lucru este considerat pe scară largă ca fiind cea mai rapidă și/sau cea mai simplă modalitate de a accesa îngrijirile de specialitate.
Pacienții care caută îngrijiri rapide evită adesea unitățile de îngrijire primară și merg direct la spitale. Drept urmare, aproape jumătate din finanțarea pentru sănătate în România este destinată îngrijirii spitalicești. Evitarea îngrijirii primare este parțial rezultatul preferinței pacienților, dar și al disponibilității limitate de medici de familie, în special în zonele rurale. Slăbiciunea îngrijirii primare are implicații serioase în reducerea ratelor de mortalitate evitabilă, care sunt cele mai ridicate din UE.
Sursă foto: Salvați Copiii România
