În România, în prezent doar 10.676 pacienţi cu boli reumatismale inflamatorii primesc tratament biologic sau biosimilar dintr-un total estimat care se apropie de un milion de la nivelul întregii tari, conform statisticilor europene.
„Dacă aplicăm statisticile la nivel european pe diverse patologii privind bolile reumatice inflamatorii în România, rezultă că peste un milion de oameni suferă de astfel de boli, ceea ce înseamnă foarte mult. Sunt boli invalidante, sunt boli care vin cu durere, cu suferinţă, cu schimbări de vieţi şi de destine, nu sunt boli uşoare şi vin cu costuri sociale foarte mari. În România avem aprobate majoritatea produselor biologice şi biosimilare pentru tratamentul acestor boli. Din păcate, ele sunt date pacienţilor doar în urma unor eşecuri ale altor medicamente remisive şi doar în forme severe ale bolii. În Europa, protocoalele sunt mai permisive şi se pot prescrie aceste medicamente şi în cazuri moderate ale bolii, ceea ce ne dorim şi noi, sa fie prescrise mai multor pacienţi şi să fie iniţiate mai devreme, deoarece toate modificările care se produc în articulaţiile acestor oameni sunt ireversibile. Ne dorim să limităm suferinţa acestor pacienţi şi ne dorim oameni activi, nu oameni asistaţi. Avem nevoie de schimbarea protocoalelor terapeutice, astfel încât să se poată iniţia aceste tratamente în forme mai uşoare, moderate ale bolii.”, a precizat Andrei Huţanu, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Boli Reumatismale din Transilvania ART şi iniţiatorul campaniei.
„În Europa, aproape nu mai sunt ţări care au acces atât de restrictiv la terapii biologice. În momentul de faţă, media de vârstă a celor diagnosticaţi cu boli reumatice inflamatorii a scăzut semnificativ, se apropie de 30 de ani. Cu cât vom investi mai puţin în terapiile biologice, cu atât controlul acestor boli va fi mai scăzut. Dacă investim în diagnosticul precoce şi în tratament, vom ajunge să cheltuim mai puţin pentru aceşti pacienţi şi vom putea să îi menţinem activi şi să diminuăm semnificativ costurile sociale. Reumatologia a progresat foarte mult, avem toate datele, este nevoie ca pacientul să aibă acces la orice tratament care îi este necesar.”, a declarat prof. dr. Cătălin Codreanu, preşedinte ales al Societăţii Române de Reumatologie, manager al Centrului Clinic de Boli reumatismale „Dr. Ion Stoia”.
Prof. dr. Elena Rezuş – preşedinta Societăţii Romane de Reumatologie şi preşedinta Comisiei de Reumatologie a Ministerului Sănătăţii a precizat că specialiştii din Comisie au actualizat protocoalele de tratament şi acestea au fost trimise la CNAS. Noile protocoale vor aduce câteva modificări importante, astfel că vor putea fi trataţi pe terapiile biologice/biosimilare pacienţii cu forme moderate, inclusiv, de exemplu, cele vizibile prin RMN şi nu prin radiografie, cum era până acum.
„Având în vedere potenţialul evolutiv şi distructiv al afecţiunilor reumatismale, cu modificări articulare severe, dar şi manifestări sistemice importante, intervenţia terapeutică precoce, rapidă, este esenţială în vederea minimizării impactului bolii asupra calităţii vieţii pacientului. Obiectivele terapeutice sunt reprezentate de dobândirea remisiunii sau activităţii scăzute a bolii. Încercăm să obţinem o boală inactivă. Ca urmare, atingerea rapidă a acestor obiective reprezintă cel mai sigur mod de a preveni distrucţia articulară şi de a îmbunătăţi calitatea vieţii pacientului. În cazul în care remisiunea bolii nu e atinsă în decurs de cel puţin 6 luni de zile în care pacientul a urmat tratament, atunci sunt indicate terapii moderne, biologice ţintite.”, a adăugat prof. dr. Elena Rezuş, preşedinte Societatea Română de Reumatologie.
Impactul unei patologii cu activitate moderată poate fi majoră. Numeroase studii clinice au evidenţiat faptul că pacienţii cu activitate moderată a bolii răspund prompt la terapria biologică şi au şanse mai crescute de a atinge şi menţine remisiunea, având perspective superioare de angajare sau de menţinere a locului de muncă, reducerea pensionărilor precoce şi reducerea necesităţilor pe termen lung de intervenţii ortopedice.”, consideră prof. dr. Elena Rezuş.
„EULAR a recomandat elaborări clare pentru admiterea terapiei biologice la pacienţii cu factori de prognostic nefavorabil, care nu au răspuns la alte tratamente în termen de 6 luni. Protocoalele terapeutice naţionale trebuie să vină în ajutorul pacienţilor prin scăderea poverii bolii autoimune reumatismale. Ca urmare, printr-un tratament personalizat şi prin selectarea eficientă a pacienţilor eligibili pentru terapia cu medicamente biologice şi sintetice ţintite, se va realiza atât creşterea calităţii vieţii pacienţilor, cât şi reducerea impactului economic al bolilor reumatismale.
Boala cu activitate moderată răspunde mai bine la terapia modernă, astfel încât o putem controla mai bine. De asemenea, putem reduce costurile sociale, de la cele cu concediile medicale, până la cele indirecte, greu de cuantificat dar cu impact major.”, a mai precizat prof. dr. Elena Rezuş.
Potrivit șef lucr. dr. Răzvan Ionescu, membru în Comisia de Advocacy a EULAR, în Europa există 120 milioane de pacienţi cu una din cele 200 boli musculo-scheletale, adică o persoană din 5. Aceste boli chestuiesc 2% din produsul intern brut al Europei, atât cu tratamentul, cât şi cu costuri sociale, reprezentând 38% din costurile tuturor bolilor legate de muncă.
Asociaţia Pacienţilor cu Boli Inflamatorii Reumatismale din Transilvania „ART”, în parteneriat cu Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România, Societatea Română de Reumatologie şi Liga Română contra Reumatismului au lansat astăzi proiectul „Şi eu am nevoie de tratamentul potrivit!”.
