Rezidenții reclamă neconcordanțe între cerințele subiectelor și baremele de corectare, solicitând reevaluarea situației. Ministerul Sănătății susține însă că, în urma verificărilor, nu au fost identificate motive profesionale care să justifice reluarea examenului sau recorectarea lucrărilor.
Controversa a apărut după organizarea sesiunii de examen pentru obținerea titlului de medic specialist, desfășurată în această toamnă după reguli noi. Pentru prima dată, proba scrisă a fost organizată pe baza unor subiecte unice la nivel național, schimbare introdusă pentru uniformizarea evaluării candidaților.
În total, aproximativ 3.900 de medici rezidenți s-au înscris la examenul de specialitate. Rezultatele au provocat însă nemulțumiri, în special la Cardiologie, unde rata de promovare a fost considerabil mai mică decât cea înregistrată în anii anteriori în unele centre universitare.
Aproape 40% dintre candidații la Cardiologie nu au promovat examenul
Potrivit datelor comunicate de Ministerul Sănătății, la nivel național, dintre cei 172 de medici rezidenți înscriși la examenul de Cardiologie, 103 au promovat, ceea ce reprezintă o rată de promovare de aproximativ 60%.
Prin urmare, 69 de candidați nu au promovat examenul.
Situația a fost mai dificilă în anumite centre universitare, unde procentul candidaților respinși s-a apropiat de 50%.
Rezultatele au generat numeroase întrebări, mai ales în contextul în care unii dintre medicii care nu au promovat examenul național susținuseră cu succes examenul european de Cardiologie.
Pentru acești tineri medici, examenul reprezintă etapa finală a unui parcurs profesional de lungă durată, care include șase ani de facultate și mai mulți ani de pregătire în rezidențiat.
Medicii rezidenți acuză neconcordanțe între subiecte și baremele de corectare
Principalele nemulțumiri nu vizează doar gradul de dificultate al examenului, ci și modul în care au fost formulate cerințele și acordate punctajele.
Reprezentanții medicilor rezidenți susțin că unele subiecte au fost formulate neclar, iar baremele ar fi impus răspunsuri extrem de precise, fără a reflecta întotdeauna complexitatea raționamentului medical.
Mihnea Casian, candidat la examenul de specialist în Cardiologie, a explicat că un memorandum semnat de 59 de medici a fost depus la Ministerul Sănătății, pentru a semnala inadvertențele identificate.
Potrivit acestuia, candidații au reclamat inclusiv discrepanțe între ceea ce se solicita prin enunțurile subiectelor și ceea ce era punctat efectiv în barem.
Nemulțumirile au fost exprimate și de Societatea Multidisciplinară a Medicilor Rezidenți, care a solicitat revizuirea baremelor pentru specialitățile afectate și analizarea posibilității organizării unei sesiuni extraordinare.
Contestațiile nu au rezolvat nemulțumirile
Mai mulți candidați au depus contestații, sperând că reevaluarea lucrărilor va conduce la corectarea eventualelor erori, însă, în multe dintre situații, notele obținute după contestații au fost mai mici decât cele inițiale.
Această situație a amplificat nemulțumirile și a determinat noi solicitări de clarificare a modului de evaluare.
Pentru medicii care nu promovează examenul, consecințele sunt importante. Aceștia nu pot obține deocamdată titlul de medic specialist și nu pot exercita independent toate atribuțiile corespunzătoare acestei calificări.
De asemenea, promovarea examenului este necesară pentru accesul la anumite posturi și pentru continuarea parcursului profesional în condițiile prevăzute de legislație.
Ministerul Sănătății: Nu există motive pentru reluarea examenului
Într-un comunicat transmis la 16 octombrie, Ministerul Sănătății a precizat că a analizat punctele de vedere formulate de comisiile de soluționare a contestațiilor.
Concluzia instituției a fost că nu au fost identificate probleme de natură profesională care să justifice reluarea examenului sau recorectarea tezelor.
Ministerul a precizat că această concluzie este valabilă inclusiv pentru centrele universitare în care promovabilitatea la Cardiologie s-a situat sub media națională.
Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a explicat că responsabilitatea elaborării subiectelor și a baremelor aparține cadrelor didactice implicate în examinare, în timp ce ministerul asigură cadrul juridic și organizatoric al sesiunii.
Totuși, instituția nu a exclus complet posibilitatea unor măsuri suplimentare.
Potrivit ministerului, un singur centru universitar a propus organizarea unei sesiuni suplimentare de examen, variantă care poate fi analizată în continuare.
O nouă sesiune de examen, posibilă în ianuarie
Rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, profesorul Viorel Jinga, a propus organizarea unei sesiuni suplimentare în luna ianuarie.
Acesta a atras atenția asupra diferențelor importante dintre rezultatele înregistrate la Cardiologie în această sesiune și promovabilitatea din anii precedenți.
Propunerea nu reprezintă însă o decizie oficială privind organizarea unui nou examen.
Ministerul Sănătății a arătat că eventualele măsuri trebuie fundamentate pe punctele de vedere profesionale ale universităților de medicină și farmacie și ale Societății Române de Cardiologie, cu respectarea cadrului legal.
Riscul pierderii tinerilor medici, readus în discuție
Controversa privind examenul de specialitate readuce în atenție o problemă mai amplă a sistemului sanitar românesc: păstrarea medicilor tineri în țară.
După ani de pregătire universitară și activitate în spitale, un examen contestat de o parte dintre candidați poate genera frustrări și incertitudine privind viitorul profesional.
În același timp, evaluarea riguroasă a competențelor medicale rămâne esențială pentru siguranța pacienților, iar orice modificare a procedurilor trebuie să asigure atât corectitudinea examinării, cât și respectarea standardelor profesionale.
Disputa dintre medicii rezidenți și autorități ridică o întrebare importantă: cum poate fi garantată o evaluare națională unitară, fără ca eventualele neclarități ale subiectelor sau baremelor să afecteze parcursul profesional al candidaților?
Deocamdată, Ministerul Sănătății își menține poziția potrivit căreia nu există temeiuri pentru reluarea examenului, în timp ce propunerea unei sesiuni suplimentare rămâne în analiză.
