Reducerea numărului de paturi de spitalizare continuă la nivel național devine o măsură inevitabilă, susține președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, conf. univ. dr. Horațiu-Remus Moldovan.
Declarația vine în contextul unei hotărâri de guvern prin care Ministerul Sănătății propune diminuarea cu aproximativ 20% a numărului de paturi în următorii trei ani, dintre care circa 4.600 ar urma să fie reduse chiar în acest an.
Potrivit oficialului, întrebarea esențială nu este dacă trebuie făcută această reducere, ci cum și unde trebuie aplicată. „Analiza necesarului real de paturi de spitalizare continuă este un demers necesar și inevitabil”, a transmis acesta.
Dezechilibre în sistem: paturi neocupate și personal distribuit ineficient
În prezent, sistemul medical a fost influențat de un mecanism care a încurajat menținerea unui număr mare de paturi, deoarece acesta afecta direct sumele contractate cu casele de asigurări. În realitate însă, multe dintre aceste fonduri nu sunt utilizate integral.
Această situație a generat dezechilibre majore:
- secții cu personal supradimensionat, dar activitate redusă
- lipsă de personal în zonele cu adresabilitate crescută
Pentru corectarea acestor probleme, CNAS a solicitat caselor de asigurări și direcțiilor de sănătate publică să realizeze analize detaliate pentru fiecare spital, astfel încât deciziile să fie corelate cu activitatea reală și nevoile populației.

Nu se închid spitale, ci se adaptează
Oficialii subliniază că nu se dorește închiderea unităților sanitare, ci adaptarea lor la realitate. „Nu mai vrem ca spitalele performante să fie penalizate și cele neperformante să fie avantajate indirect”, a explicat președintele CNAS.
Resursele ar urma să fie redirecționate către zone esențiale:
- investigații imagistice
- analize de laborator
- medicamente
- plata corectă a gărzilor
Cazul Institutului Oncologic București
În spațiul public au apărut informații privind lipsa finanțării la Institutul Oncologic București, însă CNAS susține că datele nu confirmă aceste afirmații.
Potrivit instituției:
- existau stocuri disponibile la finalul lunii martie
- au fost aprobate finanțări suplimentare pentru aprilie și mai
- consumul lunar raportat este acoperit de sumele alocate
„Problema nu este lipsa finanțării, ci modul în care aceasta este gestionată”, transmit reprezentanții CNAS.
Indicatori clari pentru reorganizare
Analiza națională se bazează pe indicatori obiectivi, precum:
- gradul de ocupare al paturilor
- durata medie de spitalizare
- numărul de cazuri externate
- complexitatea cazurilor
- eficiența utilizării fondurilor
Autoritățile precizează că nu vor fi eliminate paturile utilizate efectiv, ci cele care rămân constant neocupate și distorsionează finanțarea sistemului.
Deficit major în îngrijirile paliative
În paralel, CNAS încurajează dezvoltarea paturilor de paliație, domeniu grav subdimensionat. România are un deficit estimat de aproximativ 3.000 de paturi, ceea ce face ca mulți pacienți să fie îngrijiți acasă, fără suport medical adecvat.
Reformă în finanțarea spitalelor
În urma analizei, CNAS va propune Ministerului Sănătății o repartizare echilibrată a paturilor contractabile și o regândire a modului de finanțare, pentru a susține performanța și activitatea reală.
Printre măsurile vizate:
- reclasificarea spitalelor
- recalcularea tarifelor pe caz
- adaptarea structurii unităților sanitare la nevoile reale ale populației
„Știm ce se întâmplă și suntem determinați să reparăm finanțarea spitalelor din România”, a concluzionat președintele CNAS.
Sursă foto: Unsplash
