Cea mai mare corecție din UE: România a redus deficitul bugetar la 7,9% în 2025
Deficitul bugetar al României calculat conform metodologiei europene ESA (European System of Accounts – sistemul standard folosit în Uniunea Europeanã pentru a calcula deficitul bugetar și datoria publicã într-un mod comparabil între toate statele membre) și validat de Eurostat, a scãzut semnificativ de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% din PIB în 2025, ceea ce reprezintã o corecție de 1,4 puncte procentuale din PIB, peste așteptãrile inițiale ale piețelor și instituțiilor internaționale.
Rezultatul este mai bun decât estimãrile inițiale ale piețelor și instituțiilor internaționale, care indicau un deficit ESA situat între 8,2% și 8,4% din PIB pentru anul 2025. Aceastã evoluție confirmã eficiența mãsurilor de echilibrare bugetarã adoptate în a doua parte a anului trecut și marcheazã revenirea României pe traiectoria fiscalã asumatã fațã de Comisia Europeanã prin Planul Fiscal-Bugetar.
„Datele confirmate astãzi de Eurostat aratã cã România a intrat într-o etapã realã de corecție și maturizare fiscal-bugetarã, reconstruind credibilitatea necesarã revenirii pe traiectoria asumatã fațã de partenerii europeni și piețele financiare. Dupã ani în care dezechilibrele s-au acumulat rapid, începem sã reconstruim echilibrul dintre dezvoltare, investiții și sustenabilitatea finanțelor publice.
Am redus semnificativ deficitul fãrã sã oprim investițiile și fãrã sã abandonãm marile proiecte de modernizare ale României. Acesta este poate cel mai important semnal de credibilitate pe care îl putem transmite atât cetãțenilor, cât și investitorilor și partenerilor europeni.
Consolidarea fiscalã nu este doar o obligație contabilã sau un obiectiv asumat în fața Comisiei Europene. Este, în esențã, un proces prin care România își recapãtã libertatea economicã și capacitatea de a decide singurã asupra propriului viitor. Fiecare deficit redus înseamnã mai puținã presiune pe dobânzi, mai puținã vulnerabilitate în fața șocurilor externe și mai mult spațiu pentru dezvoltare, investiții și prosperitate durabilã. Știm cã aceastã perioadã presupune eforturi și responsabilitate din partea întregii societãți.
Tocmai de aceea, le mulțumesc românilor și mediului privat pentru rãbdare, încredere și echilibru. Este esențial ca aceastã ajustare sã fie dublatã de încrederea cã România rãmâne o țarã stabilã, predictibilã și atractivã pentru investiții private. Doar împreunã — stat și mediu de business — putem transforma aceastã corecție fiscalã într-un nou început pentru dezvoltarea sãnãtoasã a României. Important este cã astãzi România nu mai amânã problemele și nu mai transferã costurile cãtre generațiile viitoare.
Începem sã reconstruim credibilitatea economicã a statului român, iar acesta este fundamentul pe care poate fi construitã o creștere sãnãtoasã și sustenabilã în anii urmãtori”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Datele publicate de Eurostat aratã cã România a realizat una dintre cele mai ample corecții fiscale într-un singur an dintre economiile Uniunii Europene. Comparativ, alte state membre au înregistrat ajustãri mai moderate sau mențin deficite ridicate, precum Polonia, cu un deficit estimat la aproximativ 7,3% din PIB, Belgia cu 5,2% din PIB și Franța cu 5,1% din PIB, în timp ce Italia a realizat o ajustare de aproximativ 0,3 puncte procentuale din PIB.
România rãmâne, totuși, statul cu cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeanã, ceea ce face necesarã continuarea procesului de consolidare fiscalã și menținerea unei discipline bugetare stricte. Deficitul mediu la nivelul Uniunii Europene s-a situat în jurul valorii de aproximativ 3% din PIB, semnificativ sub nivelul înregistrat de România.
Ajustare fiscalã realizatã fãrã reducerea investițiilor
Corecția deficitului a fost realizatã printr-un mix de mãsuri care au vizat creșterea veniturilor bugetare, reducerea și eficientizarea cheltuielilor, reorganizarea finanțãrii investițiilor și utilizarea mai eficientã a fondurilor europene.
În paralel, statul a redus semnificativ arieratele și obligațiile restante acumulate anterior, astfel încât România a intrat, în anul 2026, într-o poziție fiscalã mai stabilã decât la începutul anului precedent. Mãsurile adoptate la finalul anului trecut au permis, inclusiv, stingerea unor arierate și evitarea transferãrii unor presiuni suplimentare asupra bugetului din anul curent.
Un element esențial este faptul cã aceastã ajustare nu a fost realizatã prin oprirea investițiilor publice. România a menținut investițiile la un nivel foarte ridicat, de 7,2% din PIB, printre cele mai mari din Uniunea Europeanã, susținând în continuare dezvoltarea infrastructurii și implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene.
Reducerea deficitului și stabilizarea finanțelor publice reprezintã o condiție esențialã pentru reducerea costurilor de finanțare ale economiei românești. Deficitele mari și datoria în creștere înseamnã dobânzi mai ridicate pentru stat, dar și costuri mai mari pentru creditele contractate de populație și companii. Consolidarea fiscalã urmãrește tocmai reducerea acestor vulnerabilitãți și crearea unui cadru economic mai stabil, predictibil și atractiv pentru investiții private și dezvoltare pe termen lung.
Totodatã, România a început stabilizarea traiectoriei datoriei publice, revenind pe direcția asumatã prin Planul Fiscal-Bugetar și consolidând credibilitatea în fața investitorilor și a instituțiilor financiare internaționale.
Sursă foto: arhivă
