Un hotel distruge parte din patrimoniul național
Patrimoniul cultural al municipiului Tulcea este extrem de valoros, însă sistematizarea comunistă a distrus multe dintre valorile acestuia, păstrând o mică parte din clădirile vechi ale oraşului. Localnicii spun că aceste clădiri de patrimoniu, cu o arhitectură impresionantă, sunt ascunse în spatele blocurilor, adevărate „insuliţe“ din vechea Tulce, rămăşite din centrul vechi al orașului.
Una din cele mai compacte zone, care încă își păstreaza aspectul istoric și aristocrat al orașului, este strada Progresului, unde a defilat Armata Română la anexarea Dobrogei în 1878.
Aici se află Catedrala Sf. Nicolae, într-o stare de conservare foarte bună, Casa Avramide – complet reabilitată în urmă cu 10 ani de Consiliul Județean Tulcea, un proiect implementat cu fonduri europene și a cărui finalizare a fost în anul 2012, Casa Motomancea – care a fost reabilitată de actualul proprietar, clădirea centrului militar Tulcea – într-o stare de conservare foarte bună, dar și Casa Licheardopol, construită între 1860-1870 de către un comerciant grec înstărit, Ilia Licheardopolos. Este o clădire monument istoric atât ca valoare arhitectural urbanistică, dar și pentru importanţa istorică.
Aici, în cadrul salonului cu pictură murală de la etaj, au fost semnate actele de alipire a Dobrogei de către Carol I la Țara Românească, în noiembrie 1878. În prezent este inclusă în Lista monumentelor istorice din județul Tulcea, care cuprinde monumentele istorice din județul Tulcea înscrise în Patrimoniul cultural național al României. Lista completă este menținută și actualizată periodic de către Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național din România, ultima versiune datând din 2015.
Lipit de acest monument istoric, fără a fi cel puțin protejată din punct de vedere urbanistic, în anul 2007 primește autorizație de construire o clădire impunătoare, de şapte etaje.
Construcția este realizată de un personaj controversat, actualul președinte de Consiliul Județean Tulcea. Din sursele pe care le avem, la momentul demarării procedurilor de aprobare a Planului Urbanistic de Detaliu numarul 2921/8464/2006, nu respecta cerințele minime ale legii – Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cât și a Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului, urbanismul și de elaborare și actualizare a documentaţiilor de urbanism.
Este interesant de aflat cum a fost emisă autorizaţia de construcţie pentru această clădire, pentru câte etaje a primit autorizaţie, ce tip de autorizație și ce tip utilizare (de hotel) are în acest moment această clădire, dar și modul în care au fost emise avizele și acordurile, inclusiv pentru accesarea fondurilor europene în vederea transformării din clădire pentru locuințe în hotel.
Specialiștii în domeniu spun că imobilul nu respectă reglementările urbanistice în vigoare și nici cele impuse de Patrimoniu.
Dacă în anumite proiecte de investiții, reprezentantii Direcţiei de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional se implică în mod activ, în această situație există o pasivitate de neimplicare, la limita legii.
Se pare că, din nou, culoarea politică dictează direcția și stabilește legi nescrise, cu atât mai mult cu cât la demararea construcțiilor au apărut probleme majore la structura de rezistență a clădirii Licheardopol, dar, surpriză, nici acțiunile în instanță nu au oprit aceste lucrări care distrugeau un monument istoric.
Printre alte sesizări venite de la locatarii din zona apropiată hotelului Condor, căci despre el este vorba, sunt aspecte care arată că imobilul construit nu respectă condițiile minim legale de autorizare și mai ales de funcționare, amplasarea sa afectând siguranța cetățenilor din cauza traficului și aglomeratei din imediata apropiere, cât și sănătatea și calitatea vieții celor care locuiesc în zonă.
Din discuțiile pe care le-am purtat cu diverși locuitori ai orașului, locatari, dar și specialiști în domeniu, înțelegem că:
- Imobilul nu are prevăzute locuri de parcare în incinta imobilului – la momentul în care a fost aprobată autorizația de construire, așa cum este legiferat ca și bloc de locuințe, și în special locuri de parcare pentru spațiile comerciale aflate la parterul și mezaninul imobilului; abia în anul 2023 a fost achiziționat un teren în scopul realizării unei parcări;
- Imobilul nu are retrageri prevăzute conform zonelor de protecție reglementate pentru monumentele istorice;
- Imobilul nu are retrageri prevăzute conform reglementărilor privind legislația situațiilor de urgență și de apărare civilă;
- Imobilul nu are prevăzută platformă de colectare selectivă pentru deșeuri conform legislației în vigoare;
- Imobilul nu are prevăzute trotuare – nu are amplasată în vecinătatea acestuia zona pietonală, aceasta fiind obligatorie;
- Imobilul are prevăzute, lipite de clădire, câteva locuri de parcare care încalcă prevederea care reglementează ca locul de parcare proiectat să fie amplasat începând de la minimum 5m față de fereastra de vedere;
- Imobilul are ampreta la sol peste domeniul public;
- Se poate observa că este afectat monumentul istoric amplasat în imediata vecinătate;
- Nu există o documentație de urbanism ce modifică documentele aprobate pentru realizarea acestui imobil din spații comerciale și locuințe în hotel, acesta facând obiectul unui contract cu finanțare europeană în vederea realizării unor spații de cazare;
- Nu se poate autoriza o asemenea infrastructură de cazare în acest imobil/zonă de locuit, respectând reglementarile în vigoare în domeniul realizării infrastructurii hoteliere conform HOTĂRÂREA nr. 31 din 24 ianuarie 1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizare a documentaţiilor de urbanism privind zone şi staţiuni turistice şi a documentaţiilor tehnice privind construcţii din domeniul turismului.
Potrivit legislației, cele semnalate sunt încălcări ale:
- Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
- Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare;
- Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
- Legii nr. 185/2013 privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate, republicată;
- Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare;
- Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, aprobate prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi locuinţei nr. 839/2009, cu modificările şi completările ulterioare;
- Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul şi de elaborare şi actualizare a documentaţiilor de urbanism, aprobate prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 233/2016, cu modificările şi completările ulterioare.
Așa cum au fost relatate de cetățenii care ne-au semnalat aceste aspecte, este lesne de înțeles că interesele personale conduc la distrugerea patrimoniului istoric, sub privirile instituțiilor statului care stau relaxate, clădirea fiind construită cu complicitatea primăriei Tulcea și a reprezentanților acesteia.
Rămâne de văzut cum a fost avizată și autorizată realizarea acestei clădiri, inclusiv ce implică atragerea răspunderii juridice și patrimoniale a celor care se fac vinovați de realizarea acestui act de distrugere a patrimoniului cu semnificație deosebită pentru istoria poporului român, dar și intrarea în legalitate și eliminarea tuturor factorilor de risc generați de construcția acestui imobil.
În perioada următoare, echipa ȘtirileMedia va discuta cu autoritățile. Vom reveni.
