Dincolo de declarații oficiale. Cum sunt plătite, în realitate, cele mai grele ore din spital – gărzile
Un nou scandal zguduie sistemul medical după ce un pacient adus la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Județean din Constanța cu dureri puternice de cap a suferit un stop cardio-respirator și se află în prezent în stare critică. Cazul a declanșat un val de reacții în mediul online, unde rudele și apropiații vorbesc despre lipsă de atenție și întârzieri în acordarea îngrijirilor medicale.
În acest context tensionat, conducerea Spitalului Clinic Județean de Urgență Constanța a organizat, la ceas de seară, o conferință de presă în care a încercat să ofere explicații și să răspundă acuzațiilor.
Spitalul neagă neglijența
Reprezentanții unității medicale au declarat că pacientul a fost evaluat și monitorizat conform protocoalelor medicale, însă starea acestuia s-ar fi deteriorat brusc, în mod imprevizibil, ducând la stopul cardio-respirator. Medicii au intervenit imediat pentru resuscitare, iar pacientul a fost transferat în Terapie Intensivă, unde se află în continuare sub supraveghere.
Scandalul care a aprins spiritele – Spitalul este acuzat că nu are gardă asigurată de medic neurochirurg
„Există o problemă la nivel național. Nu putem forța un medic să facă mai mult de o gardă pe lună. Nu avem măsuri coercitive și nici măsuri de a controla veridicitatea diagnosticului pus pe scutirea de gărzi.”, susține managerul unității medicale, Raluca Ștefan.
Discuția publică a degenerat după ce managerul Spitalului Județean Constanța a recunoscut că unitatea nu mai poate asigura linii de gardă pe mai multe specialități, din cauza lipsei acute de medici. Declarația a declanșat un val de indignare și a readus în prim-plan o problemă cunoscută, dar ignorată: spitalele funcționează la limită.
Semnal de alarmă – scutiri ca la școală pentru medici, ca să nu facă gărzi
Dincolo de acest caz, rămâne o problemă majoră a sistemului: numeroși medici, tineri, chiar rezidenți, solicită scutiri pentru a evita efectuarea gărzilor, ceea ce duce la o lipsă cronică de personal în spitale și pune o presiune uriașă pe cei care rămân să asigure urgențele.
O afirmație a managerului Spitalului Județean de Urgență Constanța l-a determinat pe Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, să trimită Corpul de Control, fiind vizate deja celebrele scutiri.
„Văd medici în cârciuni. Îi văd prin geam, când plec de la spital. Sunt scutiți pentru că nu pot sta mai mult de 2 ore în picioare, dar stau prin cârciumi. Unii sunt foarte tineri, chiar și rezidenți, alții nu au mai mult de 50 de ani. Merg la sală, fac sport, dar sunt scutiți și nu fac gărzi.”
Această recunoaștere oficială a fost percepută de mulți ca dovada clară a unui sistem aflat aproape de colaps.
De ce nu sunt medici la gărzi
Astfel a ieșit la suprafață o problemă structurală majoră: numeroși medici solicită scutiri pentru a evita efectuarea gărzilor, ceea ce duce la o lipsă cronică de personal în spitale și pune o presiune uriașă pe cei care rămân să asigure urgențele.
Situația este agravată de modul în care sunt plătite gărzile. Salariul de bază al unui medic depinde de rangul spitalului: medicii din spitale de rang inferior primesc cu aproximativ 50 de lei mai puțin decât colegii lor din spitalele mari. Evident, o diferență se reflectă și în plata gărzilor.
Din sursele Știrile Media, un medic specialist primește în jur de 500 de lei pentru o gardă, iar un medic primar aproximativ 650 de lei (pentru gărzile din timpul săptămânii), iar pentru cele de weekend – 1.000 lei, ajungând în unele cazuri l 1.000 de lei pentru o gardă de 24 de ore. În UPU și ATI, de exemplu, cu spor de urgență, pentru o gardă de weekend un medic este plătit cu 1.200 de lei.
În timpul săptămânii, o gardă are 18 ore, iar în weekend este de 24 de ore.
Sporuri și excepții
În secții precum Urgență (UPU) și Terapie Intensivă (ATI), unde există spor de urgență, o gardă de weekend poate ajunge la aproximativ 1.200 de lei.
De asemenea, zilele de sărbătoare legală sunt plătite ca zilele de weekend.
Bonificații care se „topesc” la taxe
Există și un sistem de bonificații:
- la o bonificație de 800 de lei (acordată unui medic care face 2 gărzi pe lună), după ce se aplică taxe, cu puțin sub 600 de lei rămâne medicul
- pentru 3 gărzi într-o lună, medicul „primește” 1.000 de lei, dar râmâne cu 700–800 de lei
În medie, un medic face aproximativ 4 gărzi pe lună (maxim și nu lună de lună).
Obligația de a face gărzi fără plată
Un aspect extrem de controversat este că medicii angajați sunt obligați prin contract să efectueze cel puțin o gardă pe lună fără a fi plătiți. Aceasta este considerată o „obligație de serviciu”, nu o activitate remunerată suplimentar, ceea ce alimentează nemulțumirea și refuzul gărzilor suplimentare.
În schimb, medicii colaboratori sunt plătiți pentru toate gărzile.
Caz concret: medic primar colaborator
Un medic primar colaborator care a efectuat 4 gărzi într-o lună, dintre care două în weekend, a primit aproximativ 4.500 de lei.
Un sistem sub presiune
În acest context, lipsa liniilor de gardă, suprasolicitarea medicilor și nemulțumirile financiare creează un teren periculos pentru pacienți. Cazul de la Constanța nu este unul izolat, ci un simptom al unei crize mai largi.
În timp ce pacientul se luptă pentru viață, iar familia așteaptă răspunsuri, sistemul medical românesc rămâne prins între lipsa de personal, subfinanțare și decizii care par să împingă spitalele spre o limită tot mai periculoasă.
În lipsa unor schimbări reale, criza gărzilor va continua, iar presiunea va cădea pe tot mai puțini medici rămași în spitale.
Sursă foto: Unsplash
