Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a organizat marți, 14 noiembrie, la ora 12.00, în Sala Vasile Canarache, vernisajul expoziției foto-documentare „Comunitatea britanică din Kustendjie (1857-1882) – Portrete din trecut (The British Community of Kustendjie (1857-1882) – Portraits from the Past)”.
„Din momentul trecerii Dobrogei în administrația românească dezvoltarea regiunii s-a produs într-un mod accelerat, dar se pare că exoistau niște premise puse de englezi pentru că totuși administrația românească n-a venit pe terenul pe care l-ar fi putut lăsa otomanii dacă nu era această prezență engleză.”, a declarat Aurel Mototolea, directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
În anul 1857, la doar un an după încheierea Războiului Crimeii, consorțiul britanic „Danube & Black Sea Railway and Kustendie Harbour Limited” (DBSR) a obținut de la Imperiul Otoman concesiunea construirii căii ferate Kustendjie (Constanța – Tchernavoda (Cernavoda), precum și pe cea a portului Kustendjie. Acest contract a condus la crearea în mica așezare din Dobrogea a unei „colonii”, a unei comunități britanice.
Inginerii, specialiștii, muncitorii sau medicii din Regatul Unit s-au stabilit aici împreună cu familiile lor, locuind în case trainice din piatră, ridicate pe coasta dinspre portul orașului. Această comunitate s-a închegat la scurt timp după semnarea celor două concesiuni și a locuit la Kustendjie până în anul 1882, când statul român a răscumpărat de la DBSR, proprietățile și activele mobile.
Existența comunității britanice la Kustendjie a contribuit mult la dezvoltarea urbei, care dintr-o mică așezare de păstori musulmani a devenit, într-un timp scurt, un oraș modern, cu peste 5000 de locuitori de diverse etnii, și cu o intensă viață economică. Perioada 1857-1882 poate fi considerată o primă etapă din istoria modernă a orașului Constanța, premergătoare instaurării administrației românești în Dobrogea, de la 14 noiembrie 1878.
Prezenta expoziție, rod al unei munci de documentare de aproape cinci ani, pune accent pe povestea membrilor comunității din Regatul Unit și mai puțin pe aspectele tehnice ale activităților derulate de către DBSR. Interesul specialiștilor a fost acela de a surprinde detalii ale traiului cotidian și de a recrea portretele oamenilor care au trăit, s-au născut, au muncit sau chiar au murit la Kustendjie, în perioada de referință.
Dr. William Henry Cullen, frații ingineri Barkley, Edith Perkins, William Philip Price, Sir Samuel White Baker, lady Florence von Sasz Baker, reverend Julius Kessler, Frank Fremoult Sankey, Sir John Elijah Blunt și lady Blunt, George Stoker, dr. Harry Leach, Edward Harris al III-lea și dr. Abraham Irwin Bolton sunt doar câteva dintre personajele prezentate în cadrul acestei expoziții. Dincolo de prezentarea fiecăruia , aflăm și povestea familiilor lor, a femeilor și mai ales, a copiilor britanici care s-au născut și au copilărit la Kustendjie.
„Îl avem pe Edurard Heris al III-a care era managerul portului Kustendjie și care este cel care în 1879 l-a primit în gazdă pe principele Carol al României. Îl avem pe chirurgul Abraham Irwin Bolton poreclit ,,taie tot” care era extrem de popular și care a rămas în Dobrogea chiar și după 1878.(…) Primul medic englez al orașului Constanța, William Henry Cullen, care a trăit aici 30 de ani împreună cu familia sa, iar informațiile pe care noi le-am descoperit ne vorbesc despre modul în care au promovat arheologia și vestigiile din vechiul Tomis, fauna și flora, frumusețile Dobrogei. Ei au reușit să publice în reviste și jurnale din Marea Britanie detalii foarte, foarte importante.”, a declarat dr. Cristian Cealera, curator.
Care era viața de zi cu zi a comunității, care au fost problemele cu care s-au confruntat de-a lungul timpului, acestea sunt doar o parte din întrebările la care încercăm a găsi răspunsuri. De asemenea, sunt evidențiate și contribuțiile deosebite ale rezidenților britanici în promovarea și conservarea impresionantului patrimoniu arheologic al orașului Constanța, anticul Tomis.
Fotografiile de epocă, documentele arhivelor britanice, jurnalele personale ale unor rezidenți, imaginile și actele puse la dispoziție curatorilor Cristian Cealera și Petre Colțeanu de către o parte dintre moștenitorii celor prezentați aici, toate acestea se regăsesc în cadrul expoziției de față.
