Organizaţia Salvaţi Copiii se alătură protestului Asociaţiei Elevilor din Constanţa, Asociaţiei Vâlceană a Elevilor şi Asociaţiei Elevilor din Bucureşti şi Ilfov cu privire la o problemă critică nerezolvată de-a lungul anilor, ce afectează dreptul egal la educaţie al elevilor din România, în condiţiile unui abandon şcolar crescut, pe fondul acutizării sărăciei în rândul copiilor vulnerabili socio-economic. Este vorba despre „incapacitatea Ministerului Educaţiei şi a consiliilor judeţene de a asigura transportul gratuit pentru toţi elevii în mod echitabil”.
De ani de zile, elevii şi asociaţiile lor se luptă pentru a obţine respectarea acestui drept fundamental. În pofida solicitărilor repetate, începând cu anul 2015, şi a avertismentelor Asociaţiei Elevilor din Constanţa susţinute de Salvaţi Copiii, legislaţia şi măsurile adoptate de autorităţi nu au reuşit să soluţioneze această problemă.
Mai mult, Hotărârea Guvernului nr. 810/2023, care ar fi trebuit să clarifice şi să reglementeze situaţia neclară din noua Lege a Învăţământului Preuniversitar (Legea 198/2023), este contrară legislaţiei europene (Regulamentului CE nr. 1.370/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului) şi nu a fost dezbătută corespunzător cu asociaţiile de elevi sau alţi reprezentanţi ai societăţii civile.
„De asemenea, lipsa de implicare şi viziune a consiliilor judeţene, care nu au încheiat contracte de delegare a gestiunii pentru asigurarea transportului public judeţean, demonstrează o neglijenţă sistemică gravă în respectarea dreptului elevilor la transport judeţean şi interjudeţean gratuit. Fără aceste contracte, nu se poate asigura gratuitatea transportului prin compensarea operatorilor de transport, conform legislaţiei privind ajutorul de stat. Acest aspect reflectă nevoia de reglementări clare şi coerente care să asigure că toţi operatorii de transport sunt compensaţi echitabil pentru serviciile oferite.”, au transmis reprezentanții Organizației Salvații Copiii.
În plus, suma forfetară stabilită pentru elevii care nu beneficiază de servicii de transport public este adesea insuficientă pentru a acoperi costurile reale ale transportului. Aceasta înseamnă că elevii şi familiile lor sunt lăsaţi să suporte costuri suplimentare de deplasare a copiilor către şcoală, care se adaugă la costurile ascunse ale educaţiei pe care părinţii trebuie să le suporte, conform analizelor Salvaţi Copiii.
Prin această scrisoare, Salvaţi Copiii îşi exprimă solidaritatea cu cererile legitime ale reprezentanţilor elevilor din România. Solicităm Ministerului Educaţiei şi consiliilor judeţene să preia soluţiile identificate de aceşti elevi şi comunicate public de aproape un deceniu pentru modificarea şi îmbunătăţirea cadrului legal existent. Având în vedere perpetuarea lipsei de soluţii juridice, credem că, în acest moment, se impune luarea în considerare, cu seriozitate, de către Guvernul României, a propunerilor elevilor pentru reconfigurarea juridică a transportului gratuit pentru elevi.
Copiii români sunt cei mai afectaţi de riscul de sărăcie şi excluziune socială şi de deprivarea materială severă
În 2021, peste 1,5 milioane de copii din România (41,5% din numărul total al copiilor) creşteau în risc de sărăcie sau excluziune socială, a cărei intensitate s-a mărit comparativ cu anii anteriori. Riscul de sărăcie sau de excluziune socială în rândul copiilor este mult mai mare în zonele rurale decât în mediul urban: în 2021, rata a fost de 16,1% în oraşele mari, 30,7% în urbanul mic şi suburbii şi 50,1% în zonele rurale.
De reţinut că deprivarea materială şi socială severă afectează în primul rând copii. În 2022, aproape una din 6 familii din România nu şi-a putut permite să îşi încălzească locuinţa în mod corespunzător (15,2%) şi aproape una din patru nu şi-a putut permite o masă hrănitoare (22,1%), cu situaţia cea mai dramatică în cazul familiilor cu trei sau mai mulţi copii (peste 25%).
Dreptul egal la educaţie
Abandonul şcolar rămâne o problemă persistentă: în anul şcolar 2019/2020, numărul elevilor afectaţi de acest fenomen a fost de 35.259, dintre care 20.878 la ciclul primar şi gimnazial şi 14.381 la nivelul liceal.
Rămâne îngrijorător fenomenul neparticipării şcolare, înregistrându-se 286.150 de copii cu vârste între 7 şi 17 ani care nu se aflau în sistemul educaţional la 1 ianuarie 2021, dintr-un total de aproximativ 2.500.000 de copii de vârstă şcolară.
De asemenea, problema abandonului şcolar timpuriu persistă. În anul 2021, rata tinerilor cu vârste între 18 şi 24 de ani care nu au finalizat învăţământul secundar superior şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare a înregistrat o uşoară îmbunătăţire, ajungând din nou la nivelul din 2019, de 15,3%. Cu toate acestea, această rată rămâne semnificativ mai mare decât media Uniunii Europene, care este de 9,7%.
În special, rata abandonului şcolar timpuriu este extrem de ridicată în rândul elevilor romi. Doar 22% dintre tinerii romi cu vârste între 18 şi 24 de ani au finalizat învăţământul secundar superior, în comparaţie cu 83,3% din totalul populaţiei generale.
