Lacul Ursu din Staţiunea Balneoclimaterică Sovata, județul Mureș, a împlinit anul acesta 148 de ani de la formarea sa. Acesta are cea mai mare concentraţie salină de pe planetă si este singurul căruia i se cunoaşte cu exactitate anul, ziua și ora formării.
Pe baza unor cercetări efectuate de istoricul Jozsa Andras s-a stabilit că Lacul Ursu s-a format în anul 1875, pe data de 27 mai, la ora 11,00, pe locul unei păşuni pe care curgeau două pârâiaşe, care dispăreau într-o gaură săpată în muntele de sare.
Potrivit istoricului, în urma unei ploi torenţiale, apele au antrenat fânul şi resturile vegetale de pe păşune şi au obturat gaura din muntele de sare, iar în acest fel s-a ajuns la formarea unui lac.
Autoritatile locale din Sovata spun că Lacul Ursu a fost declarat de Cartea Recordurilor ca fiind cel mai adânc lac helioterm din lume. Potrivit acestora, lacul a fost măsurat în 2019, pentru omologarea în Cartea Recordurilor, ca având o adâncime de 18 metri şi o suprafaţă desfăşurată de
4.200 de metri.
„Anul trecut Lacul Ursu din Sovata a intrat în Cartea Recordurilor. La măsurători a reieşit că are 18 metri în zona cea mai adâncă şi 13 metri pe anumite margini. Deci este cel mai adânc lac helioterm din lume, acesta fiind un nou record alături de celelalte pe care lacul le deţine, inclusiv cea mai
mare concentraţie salină. Ca şi suprafaţă desfăşurată, lacul are 4.200 metri pătraţi”, a declarat primarul Fülöp László Zsolt.
Cercetătorul Jozsa Andras susţine, în lucrările sale, că Lacul Ursu deţine încă trei recorduri mondiale. Un prim record constă în faptul că acesta este cel mai mare şi mai cald lac helioterm din lume. Al doilea record constă în faptul că este singurul lac cu apă sărată din lume înconjurat de un munte de sare cu o vegetaţie bogată, datorită solului vulcanic care s-a depus în timp. Al treilea record mondial se referă la faptul ca Lacul Ursu este singurul lac natural din lume a cărui dată
de formare se cunoaşte cu precizie.
Lacul Ursu are o temperatură de 29°C la suprafaţă şi poate ajunge chiar la 50°C la adâncimea de 1,5 metri. El a primit denumirea datorită formei sale, care seamănă cu o blană de urs desfăşurată.
