Echipa Romspace care a dus la capăt misiunea ROM-3 este compusă din elevii Filip Buşcu, David Ghiberdic, Alex Unteşu, Alesia Unteşu şi Alex Peticaru de la Liceul Internaţional de Informatică, cu participarea extraordinară a lui Alex Luchianov, deja student bursier la Massachusetts Institute of Technology, SUA.
„Racheta Falcon 9 a decolat de la baza Vandenberg a companiei SpaceX pe 11 noiembrie, ora 23:35, după trei amânări succesive ale zborului. Capsula care conţinea 35 de sateliţi a ajuns la altitudinea de depunere a încărcăturii în 9 minute. La ora 00:45 a început să planteze sateliţii pe orbitele lor, în ordinea mărimii şi importanţei, la intervale de timp bine stabilite şi în punctele specifice fiecărei misiuni.”, se arată în comunicatul trimis de echipa Romspace.
ROM-3 şi-a aşteptat rândul în deployer timp de 72 de ore, la temperaturi variind de la plus 40 până la minus 80 de grade Celsius. Exista o îngrijorare legată de capacitatea bateriilor de a face faţă unui timp mai îndelungat, în cazul în care deployer-ul nu s-ar fi deschis la prima încercare. Iar deployer-ul nu s-a deschis la prima încercare. Ceva nu a funcţionat cum trebuie la mecanismul lansatorului Alba Orbital şi ROM-3 a rămas blocat înăuntru, alături de ceilalţi 34 de sateliţi.
Din acel moment, echipa de la sol a calculat în permanență potențialul bateriei, care înfrunta gerul cosmic peste limita de proiectare. Cu cât se lungea șederea în lansator, fără posibilitatea de a încărca bateria prin panouri solare, cu atât satelitul risca să devină deșeu cosmic. Emoțiile s-au transformat în sutimi și apoi în miimi de volți, care micșorau șansele de reușită.
Filip, David, cei trei Alex și Alesia și-au pus speranțele în supradimensionarea bateriei și în precizia calculelor
Luni, 28 noiembrie, la ora 11,25, Alba Orbital a făcut a doua încercare de a deschide lansatorul şi a reuşit. ROM-3 a fost lansat pe orbită şi în acest moment este operaţional. A transmis deja pachetul de date de identificare. După câteva zile pe care le va folosi pentru a-şi regenera energia cu ajutorul energiei solare, satelitul va începe să transmită conform misiunii.
„ROM-3 a înfruntat cu succes gerul cosmic, a depăşit momentul dificil din lansator, iar acum avem pe orbită un al doilea satelit, mai mare şi mai performant ca primul. Avem, de fapt, un microlaborator în care testăm tehnologiile viitoarelor noastre misiuni spaţiale.”, a declarat Filip Bușcu, şeful echipei Romspace de la Liceul Internaţional de Informatică Bucureşti.
În prezent, ROM-3 se deplasează cu o viteză de 27.500 km pe oră, la o altitudine de 540 km şi înconjoară planeta o dată la o oră şi jumătate. Traversează teritoriul României de două ori pe zi. Datele transmise de el pe frecvenţa 436.235 MHz vor fi recepţionate de reţeaua mondială a radioamatorilor şi prelucrate de echipa Romspace. ROM-3 (alintat Space Starling) are misiuni de observare a Pământului, măsurare a parametrilor proprii, măsurare a magnetismului terestru şi a nivelului de radiaţii cosmice care lovesc atmosfera.
„Ceea ce reuşesc aceşti copii e remarcabil. Îmi dă speranţe pentru viitorul acestei ţări. Vin din urmă generaţii puternice, inteligente, inovative, performante. E datoria noastră, a adulţilor, să găsim căi de a-i păstra sau măcar de a-i întoarce în ţară.”, a declarat, la rândul său, Dragoş Damian, CEO Terapia, companie care a sponsorizat proiectul ROM-3.
Sursă foto: facebook/ROM Space
