Sursa foto: B365
Sânziene: obiceiuri şi tradiţii
Pe 24 iunie sunt marcate în calendarul popular Sânzienele sau Drăgaica, asociate sărbătorii creştine a Naşterii Sfântului Proroc Ioan Botezătorul şi prilejuite, în acelaşi timp, de solstiţiul de vară, ziua cea mai lungă a anului, conform Agerpres.ro
”Sărbătoare a începutului verii agricole, fapt pentru care mai este numită şi Cap de vară, aceasta este încărcată de simboluri şi marcată de nenumărate ritualuri menite să aducă sănătate, noroc şi fertilitate; ca orice prag de trecere, încărcătura magică este ambivalentă, lucru pentru care anumite ritualuri sunt menite să alunge spiritele rele, acum când cerurile se deschid şi lumile se întrepătrund. Tot acum, Biserica Ortodoxă prăznuieşte Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, adăugându-se în acest fel o mare încărcătură religioasă”, se precizează pe site-ul Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti
Sânzienele îşi au originea într-un străvechi cult solar, potrivit site-ului crestinortodox.ro. Conform credinţei populare, în noaptea de 23 spre 24 iunie, cerurile se deschid, iar Sânzienele sau Drăgaicele, personaje mitice nocturne, apar în cete, de obicei în număr impar, cântă şi dansează pe câmpuri, această sărbătoare fiind a Soarelui, a poftei de viaţă, a dragostei şi a fertilităţii.
În dimineața de Sânziene, fetele se spălau cu rouă pe față și făceau fierturi din plante aromate pentru a fi frumoase și plăcute. Tot în această zi se făceau farmece de dragoste. Dacă ziua Sânzienelor este nerespectată și se muncește, protecția acestor zâne și darurile lor se transformă în blestem, deoarece ele aduc grindina și furtunile, iau leacul și mirosul florilor și poartă oamenii în vârtejuri, conform Adevărul.ro.
