Sprijin financiar pentru locuire și integrare în comunitate pentru persoanele adulte cu dizabilități instituționalizate
Persoanele adulte cu handicap grav, accentuat sau mediu care părăsesc centrele rezidențiale publice în cadrul procesului de dezinstituționalizare și integrare în comunitate vor beneficia de sprijin financiar pentru locuire și pentru tranziția către o viață independentă. În acest sens, Guvernul a aprobat procedura de acordare, suspendare, modificare și încetare a dreptului la beneficiul pentru locuire și beneficiul de tranziție, stabilind cadrul necesar pentru accesarea acestor forme de sprijin.
Hotărârea aprobată astăzi reprezintă ultimul act secundar subsecvent Legii nr. 7/2023 privind susținerea procesului de dezinstituționalizare a persoanelor adulte cu dizabilități și aplicarea unor măsuri de accelerare a acestuia și de prevenire a instituționalizării și completează cadrul normativ necesar implementării măsurilor prevăzute de lege în procesul de dezinstituționalizare.
Decizia reprezintă un pas esențial în reforma sistemului de protecție a persoanelor adulte cu dizabilități, asumată de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (Jalonul 383).
Proiectul stabilește categoriile de persoane adulte cu handicap care pot beneficia de aceste măsuri de sprijin financiar.
Beneficiul pentru locuire se acordă lunar în limita unui salariu minim brut pe țară și acoperă cheltuielile de administrare a locuinței, inclusiv utilitățile, iar beneficiul de tranziție are valoarea a două salarii minime brute pe țară și acoperă cheltuielile necesare la părăsirea centrului rezidențial și instalarea în comunitate, precum și situațiile de urgență apărute în primele 12 luni de la dezinstituționalizare.
„Dezinstituționalizarea nu înseamnă doar mutarea unei persoane dintr-un centru într-o locuință. Înseamnă să îi oferim șansa unei vieți independente în comunitate. Dar pentru ca această șansă să devină realitate, oamenii au nevoie de sprijin în momentul în care fac acest pas. Despre acest sprijin este Hotărârea pe care o propunem astăzi”, a declarat ministrul Dragoș Pîslaru.
Finanțarea este asigurată de la bugetul de stat și din fonduri externe nerambursabile. Plățile vor fi efectuate prin direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului (DGASPC-uri) județene/de sector, în baza unei evaluări a nevoilor individuale ale fiecărei persoane și în limita bugetelor alocate conform deciziilor Comisiei Europene.
Majoritatea persoanelor care părăsesc sistemul rezidențial au trăit perioade lungi în instituții și nu dispun de resurse financiare, locuință proprie, bunuri de bază sau experiența gestionării unei gospodării, astfel că fără un sprijin financiar direct și rapid, riscurile de excluziune socială, acumulare de datorii, pierdere a locuinței sau reinstituționalizare sunt extrem de ridicate.
Conform datelor Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, 5.411 persoane adulte cu dizabilități din cele 15.903 aflate în prezent în centre rezidențiale sunt supuse procesului de dezinstituționalizare și integrare în comunitate, iar obiectivul pentru anul 2030 este reducerea treptată a numărului de persoane din centrele rezidențiale până la maximum 10.350.
Sursă foto: Ministerul Muncii
