Examenul pentru obținerea titlului de medic specialist, organizat în premieră după un sistem unitar de evaluare la nivel național, a generat nemulțumiri în rândul medicilor rezidenți.
Candidații reclamă neconcordanțe între subiecte și baremele de corectare, precum și dificultăți legate de timpul alocat rezolvării cerințelor. În urma analizării sesizărilor, Ministerul Sănătății a anunțat, vineri, 16 octombrie 2026, că nu au fost identificate motive de natură profesională care să justifice reluarea examenului sau recorectarea lucrărilor. Instituția lasă însă deschisă posibilitatea organizării unei sesiuni suplimentare.
Controversele au apărut după desfășurarea primelor probe scrise din cadrul sesiunii de examen pentru obținerea titlului de medic, medic stomatolog și farmacist specialist.
Pentru prima dată, candidații din aceeași specialitate au susținut proba scrisă pe baza unor subiecte unice la nivel național, elaborate de o comisie națională, cu un barem comun de evaluare.
Schimbarea, concepută pentru uniformizarea standardelor de examinare, a fost urmată de sesizări din partea unor medici rezidenți, care contestă modul de formulare a cerințelor și corelarea acestora cu baremele de corectare.
Medicii rezidenți reclamă probleme în formularea subiectelor și a baremelor
Societatea Multidisciplinară a Medicilor Rezidenți a semnalat existența unor neconcordanțe între cerințele subiectelor și informațiile punctate în bareme.
Reprezentanții organizației susțin că anumite cerințe ar fi fost insuficient de clare sau ar fi inclus elemente care nu corespundeau în mod direct subiectelor formulate.
O altă problemă reclamată privește timpul disponibil pentru redactarea răspunsurilor, considerat insuficient de unii candidați în raport cu volumul informațiilor solicitate.
În acest context, organizația a cerut revizuirea baremelor, recorectarea lucrărilor și identificarea unei soluții pentru candidații care consideră că au fost dezavantajați de modul de organizare a examinării.
Nemulțumirile au vizat în special examenul de cardiologie, dar au fost semnalate probleme și în cazul altor specialități medicale.
Ministerul Sănătății: Nu au fost identificate motive pentru reluarea examenului
Într-un comunicat transmis la 16 octombrie, Ministerul Sănătății a precizat că a analizat punctele de vedere formulate de comisiile de soluționare a contestațiilor.
Potrivit instituției, verificările nu au evidențiat aspecte profesionale care să justifice reluarea examenului sau recorectarea tezelor.
Concluzia se aplică inclusiv centrelor universitare în care rata de promovare la specialitatea cardiologie a fost mai mică decât media națională.
Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a arătat că responsabilitatea evaluării corectitudinii subiectelor și baremelor revine în primul rând specialiștilor din mediul universitar și societăților profesionale.
Oficialul a subliniat că eventualele măsuri trebuie fundamentate pe argumente profesionale și adoptate cu respectarea cadrului legal.
Doar 103 dintre cei 172 de candidați au promovat examenul de cardiologie
Datele comunicate de Ministerul Sănătății arată că, la nivel național, 172 de medici rezidenți s-au înscris la examenul pentru obținerea titlului de specialist în cardiologie.
Dintre aceștia, 103 au promovat, ceea ce reprezintă o rată de promovare de aproximativ 60%.
Rezultatele au alimentat discuțiile privind gradul de dificultate al examenului, relevanța subiectelor și modul în care noul sistem de evaluare a fost aplicat.
Totuși, o rată de promovare redusă într-un anumit centru universitar nu demonstrează, în sine, existența unor erori de examinare. Stabilirea eventualelor neconcordanțe presupune o analiză profesională a subiectelor, baremelor și contestațiilor formulate.
O sesiune suplimentară de examen rămâne o posibilitate
Deși Ministerul Sănătății nu consideră justificată reluarea examenului sau recorectarea generală a lucrărilor, instituția nu exclude analizarea unei soluții suplimentare.
Potrivit comunicatului oficial, un singur centru universitar a propus organizarea unei sesiuni suplimentare de examinare.
Propunerea urmează să fie analizată, fără ca până în prezent să fi fost anunțată o decizie privind organizarea efectivă a unei noi sesiuni.
Ministerul consideră că universitățile de medicină și farmacie, împreună cu Societatea Română de Cardiologie, trebuie să formuleze puncte de vedere profesionale privind corectitudinea subiectelor și a baremelor.
Un sistem nou de examinare, aplicat din toamna anului 2026
Controversele apar în contextul unei schimbări importante a metodologiei examenului de specialist.
Începând cu sesiunea din semestrul al doilea al anului 2026, proba scrisă se desfășoară simultan în centrele universitare, cu subiecte unice și bareme comune pentru fiecare specialitate.
Noul sistem a fost introdus în baza modificărilor legislative privind organizarea și finanțarea rezidențiatului, prin OG nr. 44/2024, completate ulterior de OG nr. 2/2026.
Potrivit metodologiei, proba scrisă cuprinde zece subiecte, formulate din zece teme extrase din tematica aprobată, iar candidații au la dispoziție trei ore pentru redactarea răspunsurilor. Nota minimă de promovare este 7,00.
Ministerul Sănătății asigură cadrul juridic și logistica necesară desfășurării examenului, în timp ce elaborarea subiectelor și a baremelor revine cadrelor didactice implicate în procesul de examinare.
Obiectivul declarat al reformei este asigurarea unor condiții unitare de evaluare pentru toți candidații, indiferent de centrul universitar în care susțin examenul.
Între standardizarea evaluării și încrederea medicilor în corectitudinea examenului
Dincolo de rezultatele înregistrate la actuala sesiune, situația readuce în discuție o problemă esențială pentru sistemul medical: modul în care sunt evaluate competențele profesionale ale medicilor aflați la finalul pregătirii prin rezidențiat.
Un examen național unitar poate contribui la eliminarea diferențelor dintre centrele universitare, însă eficiența acestui mecanism depinde de calitatea subiectelor, claritatea baremelor și transparența procedurilor de evaluare.
Pentru medicii rezidenți, obținerea titlului de specialist reprezintă o etapă decisivă în parcursul profesional, iar eventualele neclarități ale procesului de examinare pot avea consecințe importante asupra continuării carierei.
În același timp, evaluarea competențelor trebuie să rămână riguroasă, întrucât titlul de medic specialist certifică pregătirea profesională necesară exercitării activității medicale într-un anumit domeniu.
În acest moment, poziția oficială a Ministerului Sănătății este că nu există suficiente argumente profesionale pentru reluarea examenului sau recorectarea lucrărilor. Rămâne însă de stabilit dacă propunerea privind o sesiune suplimentară va primi susținerea organismelor profesionale și universitare competente.
