Gimnastica artistică românească se pregătește pentru o nouă provocare internațională, într-un moment în care obiectivele nu mai sunt măsurate în medalii, ci în șanse de calificare și în pași spre reconstrucția unei discipline care a adus României performanțe istorice.
Înaintea plecării spre Rotterdam, unde vor avea loc Campionatele Mondiale de gimnastică artistică, Nicolae Forminte, antrenorul principal al lotului feminin al României, vorbește, într-un interviu acordat pentru publicația noastră, despre obiectivele echipei, așteptările de la Sabrina Maneca Voinea, dificultățile actualei generații și problemele care împiedică revenirea gimnasticii românești în elita mondială.
Fără să ascundă realitatea dificilă prin care trece acest sport, Nicolae Forminte transmite un mesaj deopotrivă lucid și îngrijorător. România nu mai pleacă la marile competiții cu certitudinea medaliilor, iar diferența față de marile puteri ale gimnasticii mondiale este, în opinia sa, considerabilă.
Obiectivul principal al delegației este obținerea unei clasări care să permită participarea cu echipa la Campionatele Mondiale din 2027, competiție importantă în perspectiva calificării la Jocurile Olimpice.
„Au fost vremuri când întrebările erau câte medalii de aur și câte medalii în total”
Reporter: Domnule Forminte, mâine plecați spre Rotterdam. Cu ce obiectiv merge echipa României și cât de încrezător sunteți în șansele fetelor?
Nicolae Forminte: „Din păcate, au trecut vremurile în care, în astfel de momente, întrebările erau doar două: câte medalii de aur și câte medalii în total? De ce vorbim la trecut despre asta? Povestea este lungă și nu este momentul să facem o analiză.
Obiectivul este să obținem un loc care să permită României să participe la viitorul Campionat Mondial, din 2027, cu echipa, pentru a-și putea juca șansa calificării la Jocurile Olimpice.
În plus, sper ca Sabrina Maneca Voinea să se afle într-o formă mai bună, astfel încât să reușească o calificare într-o finală, la bârnă sau sol, poate chiar la ambele aparate.
Pe lângă ea, mai avem două tinere gimnaste. Mă gândesc la Alexia Blănaru, care ar putea face o figură frumoasă la bârnă, dar și la Anamaria Mihăiescu, care ar putea avea un cuvânt de spus.”
„În gimnastică nu se prea petrec minuni”
Reporter: După locul 11 de la Europenele de la Zagreb, cât de mult a progresat echipa și ce putem spera de la această ediție a Mondialelor?
Nicolae Forminte: „Din păcate, în gimnastică nu se prea petrec minuni. Perioada dintre Europene și Mondiale a fost foarte scurtă, fetele au acumulat oboseală, iar calendarul competițional din acest an a fost cam încărcat pentru gimnastele care au făcut pasul de la juniorat la seniorat.
Totuși, sper să avem un plus la execuție.”
Dincolo de rezultatul final, antrenorul urmărește evoluția unei generații aflate încă în proces de formare. Trecerea de la juniorat la seniorat presupune adaptarea la un nivel superior de dificultate și la presiunea competițiilor internaționale, într-un calendar care nu oferă întotdeauna suficient timp pentru recuperare și consolidarea exercițiilor.
Reconstrucția gimnasticii românești, un obiectiv mai important decât rezultatul imediat
Reporter: Ce ar trebui să se întâmple la Rotterdam pentru ca, la finalul competiției, să spuneți că a fost un Campionat Mondial reușit pentru gimnastica românească?
Nicolae Forminte: „Este foarte greu pentru mine ca, în această conjunctură, să pot găsi elemente care să mă mulțumească.
Sper ca fetele să aibă un parcurs cel puțin asemănător cu cel de la Europene în privința siguranței, iar la final să ne clasăm pe un loc calificabil pentru Mondialele viitoare, astfel încât să ne putem continua munca de reconstrucție pe care am început-o cu acest nou grup de gimnaste inimoase.”
Nicolae Forminte: „Ne faultăm singuri, în timp ce multe națiuni reușesc să crească”
Una dintre cele mai tranșante declarații ale antrenorului privește diferența dintre România și țările care domină în prezent gimnastica artistică mondială.
Reporter: Cât de mare este diferența dintre România și echipele care se luptă în prezent pentru medalii și ce ne mai lipsește pentru a reveni în elita mondială?
Nicolae Forminte: „Din păcate, distanța dintre noi și echipele fruntașe este foarte mare și continuăm să ne faultăm singuri, bătând pasul pe loc, în timp ce multe națiuni reușesc să crească.
În privința lipsurilor, lista, în opinia mea, este destul de lungă, dar aș risca să nominalizez câteva: disciplină, abnegație, muncă, gimnaste, antrenori, finanțare, organizare, spiritul de apartenență la grup, la națiune.”
Declarația reprezintă mai mult decât o evaluare a nivelului sportiv actual. Este un semnal de alarmă privind dificultățile structurale ale gimnasticii românești, de la pregătirea și susținerea sportivelor până la organizarea și finanțarea unui sistem capabil să producă performanță pe termen lung.
Sabrina Voinea, principala speranță a României la Rotterdam
Reporter: Există sportive de la care așteptați o evoluție deosebită la Rotterdam sau vă bazați în primul rând pe forța grupului?
Nicolae Forminte: „În acest moment, aștept și sper ca fiecare gimnastă să reușească să prezinte maximum din ceea ce este capabilă acum.
Sunt foarte mulțumit și mândru de gimnastele care se pregătesc cu mine la Deva, de grup. Ele au dus greul calendarului competițional din acest an.
La ele s-au adăugat, la Europene, Sabrina Voinea și Mara Ceplinschi, iar acum, la Mondiale, o regăsim pe Sabrina Voinea și se adaugă Anamaria Mihăiescu.
Încă o dată, așteptările mari se îndreaptă spre Sabrina. Cele mici mai au încă mult de muncit pentru a ajunge să conteze pe plan mondial.”
Între trecutul de aur și prezentul reconstrucției
Cuvintele lui Nicolae Forminte descriu o realitate dificilă pentru unul dintre sporturile care au construit prestigiul internațional al României.
Dacă în trecut participarea la Campionatele Mondiale era asociată aproape automat cu lupta pentru podium, astăzi obiectivele sunt mult mai prudente. Calificarea la următoarea ediție mondială, exercițiile executate în siguranță și progresul tinerelor gimnaste au devenit reperele unei reconstrucții care necesită timp.
În acest context, Sabrina Maneca Voinea rămâne principala speranță pentru o prezență românească într-o finală mondială, în timp ce tinerele sportive din lot încearcă să acumuleze experiența necesară pentru competițiile majore.
Pentru Nicolae Forminte, miza de la Rotterdam depășește rezultatul unei singure competiții. Este vorba despre păstrarea României în circuitul marilor întreceri și despre construirea unei echipe care, în anii următori, să poată aspira din nou la performanțe importante.
Mesajul antrenorului este însă limpede: revenirea gimnasticii românești în elita mondială nu poate depinde doar de talentul și ambiția câtorva sportive. Este nevoie de disciplină, muncă, organizare, finanțare și de un efort comun pentru reconstruirea unui sistem performant.
Cea de-a 54-a ediție a Campionatelor Mondiale de Gimnastică Artistică se va desfășura în perioada 17–25 octombrie 2026, la arena Rotterdam Ahoy din Rotterdam, Țările de Jos, reunind cei mai valoroși gimnaști ai lumii într-o competiție importantă pentru parcursul către Jocurile Olimpice de la Los Angeles 2028.
𝑆𝑢𝑟𝑠𝑎̆ 𝑓𝑜𝑡𝑜: 𝑃𝑟𝑜𝑠𝑝𝑜𝑟𝑡 / 𝑊𝑜𝑟𝑙𝑑 𝐺𝑦𝑚𝑛𝑎𝑠𝑡𝑖𝑐𝑠 / 𝐺𝑆𝑃
