Pe data de 26 decembrie, familia dr. Ispas a fost implicată într-un grav accident rutier produs în județul Constanța. În mașină se aflau soții Ispas – as. univ. dr. Viorel Ispas (medic primar Chirurgie vasculară) și dr. Sorina Ispas (medic specialist Diabet, nutriție și boli metabolice), însoțiți de cei doi copii ai lor.

La 3 zile de la producerea accidentului, am reușit să discutăm cu doamna doctor, într-un interviu „altfel”. Pentru un confort sporit și pentru a-și menaja starea de sănătate, dr. Sorina Ispas a comunicat cu noi prin scris. Declarațiile sunt cel puțin emoționante. Le redăm integral, dar înainte vă menționăm că pot avea un puternic impact emoțional.

„Soțul meu visează noaptea mașina aceea„
„Ce îmi aduc aminte… a fost o fracțiune de secundă. În față era o mașină și soțul meu a spus că nu o depășește pentru că era un hop acolo. Și, dintr-o dată, a apărut o mașină perpendicular pe sensul nostru de circulație. Pur și simplu a apărut din senin. Doamne! Cumplit! Soțul meu visează noaptea mașina aceea. Momentul a fost traumatizant. Eu eram cu centura. Bine că aveam centura! Centura salvează vieți. Am contuzii, echimoze și hematoame de la centură, dar sunt în viață. M-am uitat în jur. L-am văzut pe soțul meu că se dă jos din mașină și șchiopăta, dar era în viață, m-am uitat la copii să mă asigur că sunt bine. Cel mic era plin de sânge pe față. Are fractură la osul nazal și o bucată de sticlă de la geam a zburat și i-a rașchetat pielea de deasupra pleoapei, între pleoapă și sprânceană.
Atunci mi s-a făcut rău când l-am văzut așa.
„Nu mi-am imaginat că un copil de 12 ani poate să fie atât de matur.„
Băiatul nostru cel mare a fost foarte stăpân pe situație. Nu mi-am imaginat că un copil de 12 ani poate să fie atât de matur. Ne-a spus „Nu vă concentrați pe mine, sunt bine!”. A vorbit cu poliția, a adunat lucrurile din mașină, a avut grijă de fratele lui.
„Ieșiți din mașină, iese fum.”
M-a dat jos din mașină un domn foarte cumsecade. Mi-a spus: „Ieșiți din mașină, iese fum”.
Îmi era rău… văzusem copilul plin de sânge și mă durea foarte tare în epigastru… Atât m-am întrebat … oare ar putea să fie ultimele mele clipe? Mă durea foarte tare și am făcut reacție vagală… M-au întins pe jos și m-au ținut de mână. Mi-au adus apă, suc.
„Am văzut bebelușul care plângea și mămica lui pe targă.”
Mi-am revenit … dar nu puteam să mă mișc din cauza abdomenului, coastelor și pentru că mă durea îngrozitor coxalul drept. Am fost transportată apoi în ambulanță și m-am întâlnit cu familia din cealaltă mașină.
Îmi dau lacrimile când mă gândesc… Când am văzut bebelușul care plângea și mămica lui pe targă… Am păstrat legătura cu bunica bebelușului. Să îi ajute Dumnezeu să fie bine și ei!
Atât țin minte că spuneam: „Plec la copii și la soț, las locul în ambulanță altcuiva”.
„Toată lumea, toate cadrele medicale, Ambulanță, SMURD, politie, toti au fost impecabili. SUNT PROFESIONIȘTI. Și le multumim din suflet!„
Ei mă asigurau că sunt bine și soțul și copiii. Apoi m-au mutat în altă mașină cu soțul și copiii. Soțul are fractură. Mi-a rupt sufletul să îl văd așa. El e stâlpul și sprijinul nostru.
Băiatul mare tot ne spunea că e bine, dar șchiopăta. Cel mic m-a speriat că avea somnolență și îi venea să verse. Dar i-au făcut CT si nu are nimic. Cred că de la șoc.
Toată lumea, toate cadrele medicale, Ambulanță, SMURD, politie, toti au fost impecabili. SUNT PROFESIONIȘTI. Și le multumim din suflet!
Doamne ajută! Să ne revenim repede și să putem să ajutăm pacienții cât mai repede. Sentimentul neputinței e cumplit!„, încheie dr. Ispas, parcă simțindu-i emoția, de la distanță, prin scris.
Povestea doamnei doctor nu este doar despre un accident, ci despre fragilitatea vieții și puterea extraordinară a spiritului uman. La limita dintre viață și moarte, a descoperit nu doar cât de subțire este linia care ne desparte de final, ci și cât de profundă este dorința de a trăi. Astăzi, mărturia ei devine un mesaj de speranță, curaj și recunoștință pentru fiecare zi primită în plus. Uneori, o secundă schimbă totul — iar felul în care alegem să ne întoarcem la viață spune cine suntem cu adevărat.
Însănătoșire grabnică, multă putere și liniște sufletească! Fie ca fiecare zi să vă aducă mai aproape de vindecare, iar grija și profesionalismul colegilor să vă fie sprijin în acest drum. Gândurile noastre bune vă însoțesc! Echipa Știrile Media
