Mâncatul compulsiv este considerat de către specialiști o tulburare alimentară serioasă, care – din fericire – se poate trata. Iată ce trebuie să faci!
Ți s-a întâmplat vreodată să mănânci mult, chiar și atunci când nu îți este foame? Medicii atrag atenția că această problemă nu are legătură cu voința pacientului sau cu „obiceiuri proaste”, ci este o condiție complexă, influențată de factori emoționali, biologici și sociali.
În 2013, mâncatul compulsiv (binge eating disorder) a fost introdus oficial în DSM – manualul de diagnostic pentru tulburările psihice. De atunci, tot mai multe persoane au avut curajul să vorbească deschis despre experiența lor, fără a se mai simți judecate.
Medicii explică faptul că nu este vorba doar despre „foame” sau „poftă”, ci despre o combinație de dezechilibre hormonale, emoționale și relaționale, care determină persoana să caute alinare în mâncare.
Ce este, mai exact, binge eating-ul
Binge eating-ul este o tulburare alimentară caracterizată prin episoade recurente de supraalimentare, însoțite de senzația de pierdere a controlului. Persoana mănâncă într-un interval scurt de timp o cantitate mare de alimente, chiar și atunci când nu îi este foame, iar ulterior se simte vinovată, rușinată sau copleșită.
De obicei, aceste episoade nu sunt urmate de comportamente compensatorii (cum se întâmplă în bulimie, prin vărsătură sau exercițiu fizic făcut până la epuizare), ceea ce duce în timp la probleme fizice și emoționale.
Cum se manifestă mâncatul compulsiv
- Episoade dese de mâncat mult și rapid
- Mâncat pe ascuns
- Sentiment de rușine atunci când mănânci sau îți e foame
- Senzație de stres înainte să mânânci
- Nevoia de a mânca pentru a umple un gol interior
- Sentiment de vinovăție sau dezgust după masă
- Impunerea pedepselor precum restricție alimentară severă sau sport făcut peste limita puterilor, după o masă
- Gânduri obsesive legate de mâncare
- Teama constantă de creștere în greutate urmată de imposibilitatea de a te opri din mâncat
Cauze și factori declanșatori
Mâncatul compulsiv nu apare fără motiv ci, se bazează pe anumiți factori interni sau externi precum:
- Stres
- Anxietate
- Depresie
- Lipsa stimei de sine
- Traume emoționale
- Perioade lungi cu restricții alimentare stricte
- Incapacitate de autoreglare emoțională
Cum se tratează mâncatul compulsiv
Din fericire, mâncatul compulsiv are tratament.
Pentru început, psihoterapia este cea mai bună decizie spre care să te orientezi.
Este indicată psihoterapia cognitiv-comportamentală (CBT) care te poate ajuta să identifici și să îți schimbi tiparele de gândire și comportament.
Apelarea la un nutriționist este al doilea pas în procesul schimbării, acesta putând să te îndrume spre niște alegeri alimentare corecte.
Analize și suport medical, pentru a te asigura că totul se întâmplă sub supraveghere medicală și că ești în siguranță din punct de vedere vital.
Grupuri de sprijin și suport- cum sunt grupurile de terapie dedicate celor cu anxietate, depresie sau chiar altor afecțiuni. Caută în orașul tău comunități sau grupuri de susținere dedicate persoanelor afectate de binge eating.
În concluzie, mâncatul compulsiv nu este o problemă de voință, confirmă medicii! Este mai degrabă o formă tăcută de suferință și durere emoțională. Dacă cunoști pe cineva care se confruntă cu această tulburare și vrei să îl ajuți, ține minte: Tulburarea mâncatului compulsiv se vindecă nu prin restricții, ci prin compasiune, echilibru și înțelegere de sine. În plus, trimite-i acest articol!
Sursă foto: Unsplash
