Asociația „Ține de Noi”, împreună cu Fundația Hanns Seidel – România și Centrul de Prevenire a Conflictelor și Avertizare Timpurie organizează anul acesta, pe 15 noiembrie, o conferință despre Flancul de Est al NATO și regiunea Mării Negre.
România, ca țară vecină cu un conflict în curs, suportă o sarcină grea în războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Are nevoie de o reevaluare urgentă a strategiei sale de securitate, a cheltuielilor și achizițiilor sale pentru apărare, a poziției și a alianțelor sale regionale. Un factor de complicare este importantul an electoral 2024 care se apropie, care probabil va spori tensiunile, propunerile radicale.
În contextul acestor tendințe emergente importante, Centrul de Prevenire a Conflictelor și Avertizare Timpurie și Asociația „Ține de Noi” își asumă în comun sarcina dificilă de a avea o întâlnire personală a părților interesate extrem de relevante care nu sunt în mod normal în conversație directă față în față, în conferința de la Palatul Parlamentului din Bucureşti.
Invitați vor fi academicieni străini, experți din regiune, oficiali de securitate, precum și demnitari la nivel înalt ai statului român. Prezenți ar putea fi și premierul României, Marcel Ciolacu și fostul premier al României, Nicolae Ciucă.
La conferință, prof. Iulian Chifu și Greg Simons își vor lansa cartea intitulată Conflict in the 21st Century. Lansarea cărții va avea loc în pauza dintre cele două panel-uri.
După această conferință importantă, opinia experților va fi transpusă într-un document de politică care schițează opțiunile strategice pentru îmbunătățirea securității României și reunirea elementelor utile pentru strategia de securitate și apărare a României, dat fiind contextul radical schimbat.
În prezent, încărcătura războiului pentru România este semnificativă. În granița de Nord, la Sighetu Marmației bombardamentele puternice au fost vizibile încă de la începutul conflictului. În granița de nord-est a orașului Vadu Siret milioane de refugiați au trecut în siguranță, iar societatea civilă s-a mobilizat în mod exemplar. La Galați s-au auzit recent alarme de drone și reprezintă o noutate pentru cetățenii de rând. Mai departe, spre Delta Dunării, vizavi de porturile dunărene Izmail și Reni, spațiul aerian a fost invadat, ceea ce a declanșat repoziționarea echipamentelor radar și schimbarea posturii armatei române, precum și desfășurarea rapidă a avioanelor F-16 NATO pentru a îmbunătăți poliția aeriană.
Pentru a reflecta această schimbare bruscă în context, la conferințp vor fi prezenți și specialiștii care vor vorbi despre legătura dintre securitate, strategie și apărare în două panel-uri separate. Prima este axată pe mediul de securitate al Mării Negre și pe alianțele regionale, cea de-a doua este axată pe Balcanii de Vest, o zonă de atenție și preocupare din ce în ce mai mare, nu în ultimul rând a Uniunii Europene, recent.
În primul panel, se va discuta și despre modul în care Marea Neagră însăși este vulnerabilă la atacuri după încheierea acordului voluntar pentru transportul cerealelor. Militarizarea unei căi comerciale odată pașnice s-a accelerat alarmant. Convoaie de nave comerciale încearcă să navigheze în jurul blocadei Rusiei, minele au fost aduse de mare la țărm atât în România (Costinești), cât și în Bulgaria. În general, Marea Neagră este în mod semnificativ militarizată, iar Rusia devine din ce în ce mai agresivă în regiune, declanșând un răspuns cuprinzător din partea NATO.
Ca răspuns la bombardamentele Rusiei la Marea Neagră, precum și la porturile fluviale ale Dunării, România a întreprins o serie de măsuri militare împreună cu NATO, consolidând monitorizarea la frontiera din Regiunea Deltei, desfășurând exerciții comune de antrenament, achiziționând capacități suplimentare semnificative constând în aeronave F- 35 și drone, precum și comandarea achiziției de echipamente militare grele, inclusiv echipamente de deminare pentru mare. De asemenea, a ajutat în mod semnificativ Ucraina pe toate fronturile, inclusiv militar, chiar dacă strategia a fost să se mențină niște informații minime cu privire la componentele exacte ale acestui sprijin.
Pentru cel de-al doilea panel și incluzând regiunea cheie a Balcanilor de Vest, strategia de securitate a României, precum și implicarea regională trebuie reevaluate pornind de la noile premise evidențiate de război. Nu în ultimul rând, primirea celor două țări scandinave în NATO a sporit capacitatea acesteia, dar a oferit NATO o graniță suplimentară de 1.300 km cu Rusia.
Mai mult, din punct de vedere diplomatic, România trebuie să-și consolideze în mod semnificativ politica de vecinătate într-o măsură semnificativă, inclusiv în contextul vizitei președintelui Zelensky la București. În primul rând, Moldova vulnerabilă și fragilă trebuie apărată și susținută în mai multe moduri – prin aderarea la UE, prin consolidarea instituțiilor sale și prin acțiuni comerciale precum achiziția așteptată a portului Giurgiulești, anunțată recent de premierul Marcel Ciolacu și exportul de gaze care este crucial pentru țară pe măsură ce ne apropiem de iarnă.
În al doilea rând, formatele regionale precum București 9 și Inițiativa celor Trei Mări (unde Ucraina a devenit stat membru asociat) trebuie consolidate. În al treilea rând, securitatea energetică trebuie îmbunătățită, prin cooperarea Sud-Nord cu Bulgaria și Grecia, în special pe gaz. În sfârșit și poate cel mai important, formatul trilateral România – Republica Moldova – Ucraina trebuie consolidat semnificativ.
Moderatori:
Iulian Chifu, Președinte, Centrul de Prevenire a Conflictelor și Avertizare Timpurie, fost consilier de securitate al Președintelui României (2011-2014) precum și al Prim-ministrului României (2022-2023)
Răzvan Orașanu este Președinte al Asociației “Ține de Noi”, ONG pe care l-a înființat în 2017. Anterior, a fost consilier principal al Primului Ministru al României (2005-2009). El are un MPP de la Harvard Kennedy School.
Sursă foto: facebook/Armata României
