Diabetul zaharat este una dintre cele mai importante provocări de sănătate publică, iar pericolul nu constă doar în numărul mare de persoane diagnosticate, ci și în faptul că boala poate evolua în tăcere, afectând inima, rinichii, ochii și sistemul nervos.

Cu ocazia Zilei Mondiale a Diabetului, marcată anual la data de 14 noiembrie, medicii atrag atenția asupra importanței depistării precoce și a monitorizării glicemiei, mai ales în cazul persoanelor cu factori de risc.

Diabetul nu doare. Dar complicațiile pot schimba radical viața

Una dintre cele mai mari probleme ale diabetului zaharat de tip 2 este evoluția sa lentă. În multe situații, valorile glicemiei cresc treptat, fără ca persoana afectată să observe modificări evidente ale stării de sănătate. Astfel, diagnosticul poate fi stabilit întâmplător, în urma analizelor de rutină sau chiar după apariția unor complicații.

Diabetul apare atunci când organismul nu produce suficientă insulină sau nu o utilizează eficient, ceea ce determină creșterea concentrației glucozei în sânge.

Pe termen lung, hiperglicemia persistentă poate afecta vasele de sânge și nervii, crescând riscul de infarct miocardic, accident vascular cerebral, boală cronică de rinichi, pierdere a vederii și leziuni ale membrelor inferioare.

Semnele pe care nu ar trebui să le ignorăm

Deși diabetul poate fi asimptomatic, există manifestări care trebuie să determine prezentarea la medic:

• sete excesivă și senzație persistentă de gură uscată
• urinări frecvente, inclusiv în timpul nopții
• oboseală inexplicabilă
• scădere în greutate fără o cauză evidentă
• vedere încețoșată
• vindecarea lentă a rănilor și infecții repetate
• furnicături sau amorțeli la nivelul mâinilor și picioarelor.

Absența acestor simptome nu exclude diabetul. Tocmai de aceea, evaluarea periodică este importantă, în special după vârsta de 35 de ani sau mai devreme în prezența factorilor de risc.

Peste 280.000 de adulți din România ar putea avea diabet fără să știe

Datele prezentate la 14 noiembrie 2026 de Forumul Român de Diabet, odată cu lansarea Barometrului datelor privind diabetul zaharat în România – ediția 2026, arată amploarea problemei.

1.381.461

persoane cu diabet înregistrate în 2025

280.000+

adulți estimați cu diabet nediagnosticat

21,4%

dintre adulții cu diabet, nediagnosticați

151.490

mai multe persoane înregistrate față de 2023

Cifrele arată că diabetul nu reprezintă doar o problemă individuală, ci o presiune tot mai mare asupra sistemului sanitar. Iar numărul persoanelor înregistrate nu surprinde întreaga dimensiune a bolii.

România, de două ori mai multe internări evitabile decât media OECD

Un alt indicator îngrijorător privește spitalizările care ar putea fi prevenite printr-o îngrijire adecvată.

În 2023, România înregistra 228 de internări evitabile pentru diabet la 100.000 de locuitori, comparativ cu media de 111 în țările OECD. Aceste cifre evidențiază necesitatea unui acces mai bun la consultații, investigații, tratament și monitorizare în ambulatoriu.

Ce analize pot depista diabetul

Diagnosticul poate fi stabilit prin analize precum glicemia plasmatică à jeun, hemoglobina glicozilată (HbA1c) sau testul de toleranță orală la glucoză, în funcție de recomandarea medicului.

În general, o glicemie à jeun de cel puțin 126 mg/dl sau o HbA1c de cel puțin 6,5% poate indica diabet, însă rezultatele trebuie interpretate medical și, în absența unor manifestări evidente, diagnosticul necesită de regulă confirmare.

Persoanele cu exces ponderal, antecedente familiale de diabet, hipertensiune arterială, diabet gestațional în antecedente sau sedentarism ar trebui să discute cu medicul despre evaluarea riscului și necesitatea testării.

Mesajul Zilei Mondiale a Diabetului 2026: intervenția timpurie

Tema campaniei din acest an este „Acțiune timpurie în diabet”, prin care Organizația Mondială a Sănătății subliniază importanța diagnosticării precoce, a accesului la tratament și a reducerii stigmatizării persoanelor care trăiesc cu această afecțiune.

Diabetul zaharat de tip 2 poate fi prevenit sau întârziat în numeroase cazuri printr-un stil de viață sănătos, activitate fizică regulată, alimentație echilibrată și controlul greutății. În schimb, diabetul de tip 1 nu poate fi prevenit prin aceste măsuri și necesită tratament cu insulină.

Concluzia este simplă: nu trebuie să așteptăm apariția simptomelor pentru a ne verifica glicemia. O analiză făcută la timp poate identifica o problemă înainte ca aceasta să provoace complicații ireversibile.

Pentru că, în cazul diabetului, uneori cea mai periculoasă veste este tocmai aceea pe care organismul nu ne-o transmite.