Fundaţia lansează campania „Iarna pe o altfel de uliţă” prin care vrea să ducă 2.500 de copii de la sate pentru prima dată într-o excursie cu experienţe de Crăciun
Peste 75% dintre copiii de la sate nu au mers niciodată la un spectacol de Crăciun sau într-o excursie în vacanţa de iarnă, dar le-ar plăcea să o facă. Acestea sunt două dintre rezultatele ultimului sondaj realizat de fundaţia World Vision România „Adevăruri ale Crăciunului la sat pentru copii şi adolescenţi”.
De Moş Nicolae, fundaţia lansează campania „Iarna pe o altfel de uliţă” prin care vrea să ofere o primă altfel de experienţă în perioada sărbătorilor de iarnă (precum mersul la un târg de Crăciun, la cinematograf, la un spectacol de Crăciun sau în alte excursii) pentru 2.500 de copii din mediul rural.
Şase din zece copii de la sate (58.8%) nu au avut ocazia să viziteze un târg de Crăciun, deşi îşi doresc acest lucru, iar un sfert dintre adolescenţii din mediul rural (25.8%) vor să meargă pentru prima dată la un astfel de târg.
De asemenea, trei sferturi dintre copiii de la sate (peste 75%) nu au mers niciodată la un spectacol de Crăciun, dar ar fi încântaţi să o facă, iar aproape jumătate dintre adolescenţi (45.2%) împărtăşesc aceeaşi dorinţă.
În plus, mai mult de şapte din zece copii din mediul rural (76.5%) nu au avut niciodată ocazia unei excursii în vacanţa de iarnă, iar peste jumătate dintre adolescenţi (peste 53%) sunt la rândul lor dornici să trăiască această experienţă de sărbători.
Acelaşi sondaj arată că mai mult de opt din zece copii (peste 86%) nu au fost niciodată la cinematograf în vacanţa de iarnă, iar peste şase din zece adolescenţi (60.6%), de asemenea, nu au trăit această experienţă.
Unul dintre copiii care nu a ieşit niciodată din satul său în perioada vacanţei de iarnă este Luca (9 ani) din judeţul Ialomiţa, care i-a scris o scrisoare lui Moş Crăciun.
„Dragă Moşule, de câţiva ani la noi în sat nu mai avem zăpadă de Crăciun nici ca să ne bulgărim. Iar mulţi dintre prietenii mei s-au mutat cu părinţii la oraş sau au plecat în Germania ori Italia. De multe ori nu am cu cine să mă joc în afară de Eric, dar el vrea să se joace cu o maşină de Poliţie pe care a primit-o de la tine. Eu sunt puţin mai mare şi nu vrea să mă joc la fel. Mie îmi place mai mult să fac lego-uri şi puzzle-uri. Dar când mă plictisesc şi de astea, mă uit singur la desenele sau o ajut pe mama să întindă crema de ciocolată peste blatul de prăjitură. eu aş vrea mult să merg undeva frumos în vacanţa asta de iarnă. La televizor văd mereu târguri de Crăciun cu multe luminiţe colorate, brazi, jucării şi clătite pufoase. Văd copii, ca mine, care merg la spectacole cu spiriduşi sau la patinoar unde e multă lume care bea ciocolată caldă după ce au obosit. Dar nu vreau să mă duc singur. Să vină şi Eric, şi colegii mei de clasă. Să fie ca o excursie. Aşa vreau.”, îi cere Luca lui Moş Crăciun.
Donaţiile pentru prima experienţă de iarnă a copiilor se pot face printr-un SMS la 8864 cu textul SPERANTA (cost 4 euro/ lună) sau direct pe site-ul World Vision România, unde se poate dona orice sumă.
Printre emoţiile copiilor şi adolescenţilor de Crăciun: stres, tristeţe, plictiseală
Şapte din zece copii şi adolescenţi se simt trişti sau plictisiţi în vacanţa de iarnă, din diferite motive:
- Majoritatea copiilor şi adolescenţi se gândesc că nu se mai pot juca ca altă dată cu zăpadă, nu au prieteni cu care să joace, dar şi pentru că în satul lor nu se păstrează tradiţiile de sărbători ca odinioară.
- Doi din zece copii (19%) sunt trişti în perioada sărbătorilor pentru că îşi văd părinţii stresaţi din cauza banilor.
- Mai mult de unu din zece copii (14.5%) de la sate se simt trişti sau plictisiţi în perioada de sărbători pentru că nu au nimic distractiv de făcut, iar 12.7% sunt abătuţi la gândul că nu vor avea nimic interesant de povestit când se vor întoarce la şcoală.
Doar 1% dintre adolescenţi spun că nu au motive de stres în perioada sărbătorilor de iarnă. Restul de 99% dintre adolescenţi sunt stresaţi pentru că:
- Pentru peste 60% dintre adolescenţi, temele încărcate reprezintă un factor de stres în perioada vacanţei de iarnă.
- Pentru patru din zece adolescenţi (37.6%) treburile din gospodărie în preajma sărbătorilor reprezintă un alt motiv de stres.
- Unu din cinci adolescenţi (17.2%) se simte trist sau stresat în vacanţa de iarnă pentru că vede pe social-media tineri care se distrează mai mult decât ei.
- Pentru (peste 15%) dintre adolescenţi dinamicile conflictuale în familie (între nepoţi, părinţi, şi bunici) reprezintă un motiv de anxietate în perioada sărbătorilor.
„Mi-ar plăcea să merg la un eveniment de Crăciun cu tineri de vârsta mea. Aşa pot cunoaşte persoane noi şi să ne distrăm împreună. Şi aşa aş putea să mai ies şi eu din casă (eu fiind o persoană care iese doar când merge la şcoală).”, a mărturisit un adolescent.
Tradiţiile de iarnă nu se mai păstrează nici la sat
Doi din zece părinţii spun despre copiii lor că sigur sau cel mai probabil nu vor merge la colindat iarna aceasta. În rândul adolescenţilor, mai puţin de o treime (30.2%) plănuiesc să meargă cu uratul de aceste sărbători (cu colindul, pluguşorul sau alte tipuri de urături).
Dorinţele adolescenţilor în perioadă sărbătorilor de iarnă: mai puţin alcool şi risipă alimentară, egalitate de gen la treburi în gospodările şi soluţii prietenoase cu natura
– Aproape jumătate (45%) dintre adolescenţi şi-ar dori să fie mai puţină presiune în privinţa cheltuielilor.
– O treime (31.8%) vor să se consume mai puţin alcool la mesele de sărbători.
– Bărbaţii să ajute mai mult femeile la treburile gospodăreşti (38.3%).
– Patru din zece adolescenţi (39.4) şi-ar dori ca sărbătorile de iarnă să fie mai prietenoase cu natura (să tăiem mai puţini brazi, podoabe reciclabile etc.).
– Aproape jumătate (46%) şi-ar dori mai puţină risipă alimentară.
– Unu din doi (peste 48%) dintre adolescenţi şi-ar dori mai multe evenimente culturale la ei în sat/comunitate în perioada sărbătorilor de iarnă.
Eşantion respondenţi: 825 de părinţi dintre care 89% sunt din mediul rural, iar restul sunt din comunităţi urbane dezavantajate; 535 de adolescenţi, dintre care 83.4% sunt din mediul rural, iar restul sunt din alte comunităţi urbane vulnerabile.
