Fundaţia World Vision România şi Fundaţia OMV Petrom a publicat Raportul de impact al primului an „Start în educaţie”
8 din 10 copii, beneficiari ai proiectului „Start în educaţie”, şi-au dezvoltat abilităţile cognitive, creative şi de recunoaştere vizuală, datorită kit-ului educaţional „Ghiozdănel cu viitor” şi 9 din 10 părinţi spun că se joacă mai mult timp cu copiii lor datorită acestuia. În plus, 94% dintre părinţi consideră că sesiunile de educaţie parentală derulate în cadrul proiectului le-au fost utile şi au apreciat informaţiile specializate primite despre dezvoltarea copiilor (74,6%), educaţia parentală pozitivă (54,3%) şi protecţia copiilor (32,5%).
Rezultatele fac parte din Raportul cercetării sociologice a proiectului „Start în educaţie” – proiect de educaţie timpurie derulat de Fundaţia World Vision România şi Fundaţia OMV Petrom în peste 700 de comunităţi defavorizate din 40 de judeţe. În anul şcolar 2022-2023, 60.000 de copii preşcolari au primit câte un „Ghiozdănel cu viitor” cu materiale pentru dezvoltare educaţională şi 13.400 de părinţi au participat la atelierele „Şcoala părinţilor”.
„Accesul la educaţie timpurie este esenţial pentru dezvoltarea copiilor, dar, din păcate, mulţi dintre ei se confruntă cu un sistem complex de probleme: de la lipsa de rechizite şi alte necesităţi, distanţa prea mare către grădiniţă, la statutul economic precar al părinţilor şi nivelul scăzut de educaţie al acestora, toate acestea fiind coroborate şi cu lipsa de programe de educaţie parentală. Studiul de faţă ne arată cât se poate de concret, la nivel de fenomen, toate aceste realităţi pe care noi le ştiam deja de pe teren. Nevoile copiilor nu sunt doar educaţionale, ci şi materiale şi emoţionale. Ca societate, avem responsabilitatea de a oferi un sprijin integrat şi constant pentru a asigura dezvoltarea armonioasă a fiecărui copil. Suntem recunoscători că, alături de Fundaţia OMV Petrom, prin proiectul ‘Start în educaţie’, am schimbat în bine destinele acelor copii, însă mai este mult de muncă. De aceea ne bucurăm că în acest drum nu suntem singuri.”, a declarat Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.
Cercetarea derulată în parteneriat cu Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi este una dintre cele mai ample cercetări iniţiate în România despre educaţia timpurie. Aceasta analizează pe deoparte starea educaţiei timpurii şi accesul copiilor preşcolari din comunităţi defavorizate la resurse educaţionale şi, pe de altă parte, impactul şi utilitatea intervenţiilor „Start în educaţie”.
„Primul an de „Start în educaţie” a însemnat sprijin concret cu resurse şi formare pentru părinţii şi copiii cei mai vulnerabili, iar rezultele acestui proiect cu acoperire naţională au fost imediate şi vizibile. Cercetarea derulată în cadrul proiectului oferă referinţe valoroase pentru domeniul educaţional şi pentru dezvoltarea viitoarelor intervenţii atât de necesare pentru a îmbunătăţi situaţia copiilor din zone dezavantajate.”, a declarat Amalia Fodor, director executiv Fundaţia OMV Petrom.
Câteva dintre rezultatele proiectului „Start în educaţie”, după primul an de implementare*
Un impact notabil al proiectului a fost îmbunătăţirea semnificativă a performanţelor educaţionale ale copiilor participanţi, prin folosirea kit-ului „Ghiozdănel cu viitor”, cu rechizite, jocuri şi alte materiale educaţionale:
– 80% dintre părinţi consideră că produsele din „Ghiozdănel cu viitor” au dezvoltat abilităţile cognitive şi de învăţare ale copiilor lor.
– 80% dintre copii lucrează mai bine cu plastilina, indicând o influenţă pozitivă asupra dezvoltării abilităţilor creative şi a coordonării motorii fine.
– 80% dintre copii reuşesc să recunoască mai bine culorile, ceea ce arată o îmbunătăţire a abilităţilor de recunoaştere vizuală.
– 78,5% dintre copii reuşesc să rezolve mai uşor jocuri de tip puzzle, ceea ce subliniază dezvoltarea abilităţilor lor de rezolvare a problemelor şi a gândirii logice.
– 84% dintre copii fac mai multă mişcare, ceea ce indică o influenţă pozitivă asupra nivelului lor de activitate fizică şi a stării generale de sănătate.
De asemenea, în urma sesiunilor de educaţie parentală, 95% dintre părinţi au remarcat dezvoltarea comportamentală a copiilor lor în ultimul an, sunt mai atenţi la nevoile şi evoluţia propriilor copii şi înteleg mai bine efectele negative ale pedepsei fizice şi ale violenţei verbale.
Radiografia educaţiei timpurii în România: Copiii merg rar la grădiniţă din cauza lipsei banilor, nu au suficiente rechizite sau jucării, iar mulţi părinţi petrec prea puţin timp cu cei mici
1 din 4 copii (23%) merge la grădiniţă doar trei zile pe săptămână sau mai rar, arată cercetarea. Principala cauză pe care o invocă părinţii, în proporţie de 45%, este lipsa banilor pentru acoperirea nevoilor de bază: rechizite, îmbrăcăminte sau alimente. Iar consecinţele absenteismului nu întârzie să apară: 22% dintre părinţi spun despre copilul lor că nu ştie să numere până la 10, iar 37% spun că nu ştie să numească cele patru anotimpuri.
În acelaşi timp, 75% dintre părinţi afirmă că n-au participat niciodată la activităţi de educaţie parentală.
Întrebaţi ce le lipseşte copiilor, cei mai mulţi dintre părinţi (39%) au afirmat că rechizitele adaptate vârstei lor (cărţi de colorat, plastilină, culori etc.). Apoi, 30% au indicat lipsa de jucării adaptate vârstei copiilor. În acelaşi context, 20% dintre părinţi afirmă că le cumpără rechizite copiilor o dată pe an sau mai rar. Un procent extrem de îngrijorător semnalat de cercetare este că peste 37% dintre părinţi consideră că ar putea comunica mai bine cu copii lor sau mărturisesc că discută cu copiii lor lunar sau mai rar.
Despre cercetare
Cercetarea s-a desfăşurat în cadrul proiectului „Start în educaţie”, derulat de Fundaţia World Vision România şi Fundaţia OMV Petrom şi a fost realizată în parteneriat cu Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, sub coordonarea cadrelor didactice Lect. Dr. Roxana- Mihaela Vasiliu şi Prof. Dr. Adrian Netedu. Colectarea datelor s-a realizat pe bază de chestionar, auto-aplicat, în rândul beneficiarilor adulţi – părinţi, tutori, aparţinători, beneficiari ai celor două tipuri de intervenţii. În acelaşi sens, au fost organizate focus-grupuri şi interviuri cu reprezentanţii autorităţilor comunităţilor implicate în proiect şi cadre didactice. Eşantionul pentru studiul legat de „Școala părinţilor” a inclus 1.220 de persoane. Eşantionul pentru studiul legat de „Ghiozdănel cu viitor” a inclus 1.208 respondenţi. 87.3% dintre respondenţi sunt din mediul rural, iar 12.7% sunt din comunităţi vulnerabile din mediul urban.
