Semnele și riscurile înțepăturilor de ploșniță de pat
Ploșnița de pat (Cimex lectularius) este o insectă parazită, activă în special pe timpul nopții, care se hrănește cu sângele oamenilor și al unor păsări, precum găinile sau porumbeii. Are un corp oval, turtit, cu o lungime cuprinsă între 5 și 8 mm, de culoare brun-roșiatică și un miros neplăcut, caracteristic.
Această insectă se ȋnmulțește prin ouă și parcurge 5 etape de dezvoltare, de la ou la adult, într-o perioadă de aproximativ 6-10 luni. Ouăle sunt depuse în crăpăturile pereților sau ale mobilei. Durata medie de viață a unei ploșnițe este de aproximativ 12 luni. Adulţii pot supraviețui fără hrană săptămâni ȋntregi.
Un factor important care face ca ploșniţele să dăuneze grav sănătății umane este capacitatea lor reproductivă ridicată.
„Ploșnițele preferă zonele întunecate și liniștite din apropierea gazdei de la care vor încerca să se hrănească. Pentru că au corpul aplatizat, se pot ascunde cu ușurință în locurile foarte mici și înguste, cum ar fi fisurile din parchet sau din perete, sub covoare, în spatele tapetului sau tavanului fals, la colturile mobilei, la cusăturile saltelei sau pe tăblia sau somiera patului, în spatele tablourilor sau ramelor acestora și în multe alte locuri unde sunt dificil de identificat. În general prefera să rămână în grupuri, iar acolo unde există infestări mari se simte un miros specific neplăcut”, se arată într-un comunicat de presă trimis de INSP.
Ploșnița de pat este atrasă de dioxidul de carbon și de căldura emanată de corpul uman, în special în timpul somnului. De obicei poate fi observată noaptea, atunci când nu este lumină, moment în care va ieși din ascunzișuri să se hrănească. Sunt frecvent întâlnite în hoteluri, pensiuni și, uneori, în spitale. În clădirile cu apartamente, ploșnițele se pot deplasa rapid dintr-o cameră în alta sau chiar între locuințe. De asemenea, pot fi transportate cu ușurință dintr-un spațiu infestat într-unul neinfestat prin intermediul bagajelor, ambalajelor din lemn sau carton, mobilierului second-hand, cărților vechi sau aparatelor electrocasnice.
Ploșnița de pat nu este cunoscută ca fiind vectorul unei boli, dar înțepătura ei se poate infecta.
Din cauza reacţiei inflamatoare, semnele ȋnţepăturilor pot persista pe piele timp de 7 zile de la ȋnţepare.
Combaterea se realizează cu insecticide (prin dezinsecţie) sau prin tratamente termice specifice, această insectă fiind sensibilă atât la temperaturi înalte (peste 50oC) cât și la temperaturi foarte joase (-18-20oC).
Pentru a se obţine eliminarea tuturor ploșniţelor și a ouălelor acestora, dezinsecţia trebuie să fie realizată cu minuțiozitate și repetată.
Aceasta poate fi efectuată de către fiecare persoană în locuința proprie, cu respectarea următoarelor reguli:
- Se vor utiliza exclusiv produse avizate pentru uz casnic, conform mențiunilor de pe etichetă, aprobate de Comisia Națională pentru Produse Biocide, aflată în coordonarea Ministerului Sănătății.
- Alternativ, dezinsecția poate fi realizată de personal specializat, autorizat să furnizeze servicii profesionale de dezinsecție.
De asemenea, potrivit Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 119/2014 – Norme de igienă și sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei – text consolidat 21.08.2018:
Art. 82, aliniatul (2) „Cetăţenii cu gospodării individuale şi asociaţiile de locatari au obligaţia de a asigura combaterea şi stingerea focarelor de artropode şi rozătoare vectoare de maladii transmisibile şi/sau generatoare de disconfort din gospodăria proprie sau din spaţiile pe care le deţin.” și
aliniatul (3) “Direcţiile de sănătate publică și cele de control ȋn sănătate publică teritoriale au obligaţia informării populaţiei cu privire la existenţa ȋn teritoriu a vectorilor care prezintă un risc pentru sănătate sau care produc un disconfort deosebit și cu privire la măsurile de combatere ce trebuie luate ȋmpotriva acestora. Ȋn atingerea acestui scop, membrii comunităţii se pot adresa direcţiilor de sănătate publică teritoriale pentru obţinerea informaţiilor adecvate.”.
