Traficul, sirenele, construcțiile, reclamele luminoase și difuzoarele magazinelor – toate fac parte din peisajul urban cotidian. Dar cât de mult ne afectează ele, fără să ne dăm seama?
Deși vorbim adesea despre aerul poluat, există o formă de poluare mai tăcută, dar la fel de dăunătoare: cea fonică și vizuală. Orașele României devin tot mai aglomerate, mai gălăgioase și mai orbitoare, iar efectele se resimt direct în sănătatea noastră.
Orașul care nu doarme niciodată
Traficul infernal, claxoanele, sirenele, muzica din terase, zgomotul utilajelor de construcții – toate alcătuiesc o simfonie haotică a vieții urbane moderne. De la primele ore ale dimineții până târziu în noapte, zgomotul devine o prezență constantă, pe care o observăm abia când dispare, pentru câteva clipe rare.
Potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății, expunerea zilnică la peste 55 de decibeli este considerată periculoasă. În multe cartiere din București, Cluj, Iași sau Constanța, nivelul zgomotului trece frecvent de 70–80 de decibeli, în special în zonele cu trafic intens.
„Zgomotul de fond nu este doar o neplăcere – el produce stres cronic și tulburări de somn”, explică psihologul Andreea Pop, specialist în sănătate mintală. „Corpul nu se mai relaxează complet, iar sistemul nervos rămâne într-o stare de alertă permanentă.”
Când claxonul devine zgomot de fond
În multe orașe, regulile privind zgomotul sunt rareori respectate. Claxoanele nejustificate, petrecerile stradale sau lucrările nocturne sunt aproape imposibil de controlat. Inspectoratele de mediu primesc sesizări, dar sancțiunile sunt puține și, de cele mai multe ori, simbolice.
Un sondaj realizat în 2024 de o organizație civică arată că peste 60% dintre locuitorii din marile orașe consideră zgomotul o sursă majoră de stres zilnic. Cu toate acestea, doar o mică parte au depus plângeri oficiale. „Ne-am obișnuit să trăim cu zgomotul, la fel cum ne-am obișnuit cu traficul”, spune sociologul Mihai Tănase. „Dar adaptarea nu înseamnă sănătate.”
Poluarea vizuală – când orașul devine un panou publicitar
La fel de obositoare, dar mai puțin conștientizată, este poluarea vizuală. Bannere uriașe, panouri LED, firme luminoase, cabluri întinse haotic și clădiri decorate strident transformă multe zone într-un haos vizual. În loc să ne ofere repere clare și estetică urbană, spațiul public ne bombardează cu mesaje, culori și lumini.
Medicul Radu Mureșan, specialist în somnologie, explică:
„Lumina artificială puternică, mai ales cea albastră emisă de ecrane și reclame, perturbă ritmul circadian și scade nivelul de melatonină. Rezultatul: insomnie, oboseală cronică și scăderea atenției.”
În unele orașe europene, cum ar fi Paris sau Amsterdam, panourile luminoase sunt reglementate strict: se sting după o anumită oră, iar dimensiunile și intensitatea luminii sunt limitate prin lege.
În România, în schimb, multe reclame rămân aprinse toată noaptea, chiar și în zone rezidențiale.
Primăriile, între estetică și economie
Poluarea vizuală are și o dimensiune economică. Reclamele aduc bani la bugetele locale, iar comercianții profită de vizibilitate. Unele primării, precum Cluj-Napoca, Brașov și Oradea, au început campanii de curățare vizuală a orașului: au eliminat bannerele de pe clădirile istorice și au impus reguli clare pentru firmele luminoase.
Totuși, în multe localități mici și medii, haosul persistă.
„Există reglementări, dar nu există oameni care să le aplice. Inspectorii de urbanism sunt puțini, iar controalele rare”, explică arhitectul Ioana Marinescu. Ea atrage atenția că „un oraș curat vizual e și un oraș mai sigur, mai coerent și mai plăcut pentru locuitori.”
Ce putem face noi, cetățenii
Deși problema pare prea mare pentru a fi rezolvată individual, fiecare dintre noi poate contribui:
- să evităm zgomotele inutile (muzică la volum mare, claxoane fără motiv);
- să sesizăm autoritățile locale când observăm surse de zgomot sau reclame ilegale;
- să susținem campaniile pentru orașe mai „curate vizual”;
- să alegem locuințe sau trasee zilnice mai ferite de aglomerație sonoră.
