Se vorbește tot mai des despre digitalizarea României: ghișee online, semnătură electronică, plăți fără cozi și hârtii. Dar cât de pregătit este statul român pentru a deveni cu adevărat digital? Am analizat progresele, obstacolele și așteptările cetățenilor.
În ultimii ani, mai multe instituții publice au trecut la formulare online și plăți electronice (ex: Ghișeul.ro, ANAF, CNAS). Cu toate acestea, multe servicii funcționează doar parțial digital – oamenii trebuie în continuare să ducă documente fizice.
Cele mai recente statistice arată că România se află sub media europeană în indicele DESI (Digital Economy and Society Index) al UE., ocupând locul 26 din 27 în UE la digitalizarea serviciilor publice, potrivit Comisiei Europene.
Ce merge bine
- Platforme precum Ghișeul.ro sau ROeID (identitate digitală) câștigă popularitate.
- Unele primării mari (ex: Cluj-Napoca, Oradea, Sibiu) oferă deja servicii integral online.
- Aplicații pentru programări la pașapoarte, taxe, certificate sau cazier online – tot mai folosite.
Ce nu merge
- Lipsa unei infrastructuri digitale unificate – fiecare instituție are propriul sistem.
- Mulți angajați din sistemul public nu au fost instruiți corespunzător.
- Lipsa conectivității în zonele rurale și problemele de securitate cibernetică.
„Digitalizarea nu înseamnă doar mutarea formularelor pe internet, ci schimbarea întregului mod de lucru al statului.”, spune un expert IT cu care echipa Știrile Media a discutat.
Vocea cetățenilor
Am cerut și opinia cetățenilor. Cum era de așteptat, părerile sunt împărțite: „Am plătit taxele online și a mers ușor.”, „Am depus cererea online, dar m-au chemat să aduc documentele pe hârtie.”, „Ar fi bine dacă toate instituțiile s-ar conecta între ele.” și foarte mulți care își fac griji că nu s-ar descurca dacă nu ar avea suport uman.
Ce urmează. Sau la ce să ne așteptăm
Guvernul a anunțat proiecte precum cloud-ul guvernamental și cartea electronică de identitate, în timp ce Uniunea Europeană oferă în continuare fonduri semnificative pentru digitalizare. Se dorește ca, până în 2030, România să atingă un nivel de digitalizare comparabil cu media UE.
