A început săptămâna Patimilor
Săptămâna Patimilor este una dintre cele mai intense și încărcate spiritual perioade din calendarul creștin-ortodox. Cuprinsă între Duminica Floriilor și Sâmbăta Mare, această săptămână, cunoscută și sub numele de Săptămâna Patimilor, marchează ultimele zile ale postului Paștelui și evocă suferințele, moartea și, în cele din urmă, Învierea Mântuitorului Iisus Hristos.
Potrivit credinței populare, Săptămâna Patimilor este perioada în care creștinii trebuie să țină post și să-și rânduiască treburile casnice pentru a întâmpina sărbătoarea Paștelui așa cum se cuvine. Aceste zile au menirea de a pregăti credincioșii pentru sărbătoarea Învierii Domnului.
Ce sunt Denile?
Deniile sunt slujbe speciale de seară, săvârșite în fiecare zi din această săptămână, începând de duminică seara. Termenul „denie” provine din slavonă și înseamnă „veghe” sau „priveghere”. Ele sunt caracterizate de o atmosferă profund meditativă, în care credincioșii sunt chemați la pocăință, introspecție și apropiere de Dumnezeu.
Semnificația fiecărei zile din Săptămâna Patimilor
- Luni – Se face pomenirea lui Iosif cel prea frumos, vândut de frații săi, prefigurare a lui Hristos. Tot în această zi se pomenește și blestemarea smochinului neroditor.
- Marți – Se vorbește despre cele zece fecioare, simbol al pregătirii sufletești și al vegherii.
- Miercuri – Este amintită femeia păcătoasă care a uns cu mir picioarele lui Iisus. Este și ziua în care Iuda Iscarioteanul L-a vândut pe Mântuitorul.
- Joi – Se prăznuiește Cina cea de Taină, spălarea picioarelor ucenicilor de către Hristos și începutul Patimilor. În unele mănăstiri se face spălarea ritualică a picioarelor.
- Vineri – Este ziua cea mai dureroasă: răstignirea și moartea lui Iisus pe cruce. Seara are loc slujba Prohodului, când credincioșii înconjoară biserica cu Sfântul Epitaf.
- Sâmbătă – Se face pomenirea îngropării Domnului și coborârea Sa la iad, pentru a aduce lumina și celor adormiți.
Tradiții și obiceiuri
- În această săptămână, se ține post cu strictețe, mulți credincioși ajungând chiar să nu mănânce nimic până seara. Se merge la spovedanie și împărtășanie, pentru curățirea sufletului înainte de Înviere.
- Se face curățenie în toată gospodăria, iar obiectele vechi, rupte sau murdare sunt aruncate. Gospodinele spală geamurile, varuiesc pereții, scutură covoarele și spală perdelele. În zonele rurale, se vopsesc gardurile și se varuiesc pomii.
- Vopsirea ouălor roșii: Se face de obicei în Joia Mare, zi considerată „curată”. Se spune că ouăle vopsite în această zi nu se strică tot anul și aduc noroc. Roșul simbolizează sângele lui Hristos, dar în unele zone se vopsesc și în alte culori: galben, verde, albastru.
- Coacerea cozonacilor și pascăi: Începând de joi, gospodinele frământă cozonaci, pască și alte prăjituri tradiționale. Se pune busuioc sfințit în aluat, pentru binecuvântare. Pasca are formă rotundă, semn al perfecțiunii divine, și este decorată cu o cruce din aluat.
- Joia Mare – pomenirea morților: Se aprind lumânări la morminte, iar în unele regiuni se duc colaci și vin pentru sufletele celor adormiți. Se spune că în Joia Mare „se deschid cerurile” și sufletele morților vin pe pământ.
- În Vinerea Mare, credincioșii trec pe sub Sfântul Epitaf, în semn de smerenie și rugă pentru sănătate și iertare. Nu se lucrează deloc în această zi – este considerată zi de doliu. Nu se spală rufe și nu se aprinde focul în sobă.
- Sâmbăta Mare – ultimele pregătiri: Se pregătesc hainele curate pentru Noaptea de Înviere. Se pregătesc coșurile cu ouă roșii, pască, vin și cozonac, care vor fi sfințite la biserică.
Marți, 15 aprilie, la Catedrala arhiepiscopală „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Constanța:
- de la ora 7.00, va oficia Sfânta Liturghie;
- de la ora 17.00, va oficia slujba Deniei.
