Declarația ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, după Consiliul JAI, cu privire la combaterea migrației ilegale la nivel național și european
Migrația a fost un alt subiect important din cadrul Consiliului JAI din 25 ianuarie de la Bruxelles, alături de combaterea traficului de droguri și a crimei organizate. Statele membre UE sunt supuse simultan la două presiuni în creștere aproape exponențială, migranți și droguri.
Și migrația ilegală este rezultatul acțiunii crimei organizate, a traficanților de ființe umane.
Migrația a crescut în ultimul an în UE, în special pe ruta Mediteranei Centrale și a celei de Est. Comisarul Johansson a prezentat și câteva cifre relevante:
- pe ruta Central Mediteraneeană s-au înregistrat aproape 158.000 de treceri ilegale, cu aproape 50% mai mult decât în 2022;
- pe ruta Vest Mediteraneeană de asemenea s-a înregistrat o creștere de aproape 12% față de anul 2022;
- pe ruta Est Mediteraneeană aproximativ 60.000 de detecții au fost înregistrate în anul 2023, al doilea an consecutiv care a înregistrat o creștere față de scăderile din perioada pandemiei;
- pe ruta Balcanilor de Vest s-a înregistrat o scădere cu 31% a detecțiilor;
- pe ruta Vest Africană, către Insulele Canare s-a înregistrat o creștere de 161% față de 2022, generată în special de sosirile din Senegal.
În ceea ce privește România, în anul 2023, situația s-a prezentat după cum urmează:
- 19.793 depistări de migranți ilegali la frontiera de stat, din care 18.990 depistări au vizat rețineri în trecere ilegală, iar 803 depistări au vizat cazuri de prevenire a intrării ilegale pe teritoriul național, la frontiera cu Serbia;
- comparativ cu anul 2022, a fost relevată creșterea cu 16,5% (+2.689) a reținerilor în trecere ilegală, respectiv scăderea de 34,3 ori (-26.721) a cazurilor de prevenire a intrării ilegale pe teritoriul național;
- din perspectiva modurilor de operare, cele mai multe cazuri au constat în traversarea ilegală a frontierei verzi (49,4%) și ascunderea în mijloacele de transport (47,1%);
- cele mai multe rețineri în trecere ilegală au fost consemnate la frontiera cu Ungaria (60,7%, preponderent pe sensul de ieșire) și la frontiera cu Ucraina (23,1%, preponderent pe sensul de intrare).
- au fost înregistrate de asemenea 9.916 solicitări de azil, cu 18,5% mai puține față de anul 2022, iar gradul mediu de ocupare din centrele regionale de proceduri și cazare pentru solicitanții de azil, la data de 03.01.2024, a fost de 32,5% (358 bb persoane cazate).
„Am informat Consiliul JAI privind investițiile pe care noi le facem în protecția frontierelor. Am subliniat faptul că România a redus semnificativ cifrele privind migrația ilegală în 2023. În 2024 vom consolida protecția frontierei de stat. Continuăm proiectele pilot privind combaterea migrației desfășurate cu vecinii noștri, Bulgaria, Serbia, Ungaria, Republica Moldova și Ucraina. Vom crește nivelul de alertă și protecție la frontiere și vom continua echiparea Poliției de Frontieră cu logistica necesară. Contăm și din partea Comisiei Europene pe sprijin cu fonduri comunitare pentru investiții în logistică, drone, aparate de monitorizare, mijloace de transport specifice protecției frontierei.
Cum spuneam, migrația este o provocare în dinamică și luăm toate măsurile astăzi, pentru a fi pregătiți în perspectivă corespunzător. Am instructat, de asemenea, Poliția de Frontieră să crească nivelul de pregătire profesională și nivelul de integritate în activitatea de protecție a frontierei și stoparea oricăror forme de trafic, de la persoane, la trafic de țigări, arme, muniție sau droguri. Protecția frontierei este o activitate cu impact direct în siguranța națională și orice forme structurate de trafic trebuie contracarate complet.”, a declarat ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu.
Sursă foto: arhivă
