În ultima perioadă, proiectul de ordin privind aprobarea Metodologiei-cadru de acordare a burselor şcolare pentru anul şcolar 2023-2024 a stârnit multe reacţii în rândul societăţii civile, subiectul fiind intens dezbătut în spaţiul public. Noile prevederi au fost atent analizate, inclusiv de către experţi în educaţie, pentru a urmări posibilul impact asupra întregii comunităţi şcolare şi asupra motivaţiei elevilor, care poate fi influenţată de stimulente financiare.
În acest sens, amintim că o mare parte dintre amendamentele depuse, pe parcursul timpului, de către Consiliul Naţional al Elevilor, se regăsesc în forma cea mai recentă a Metodologiei-cadru. Printre acestea, amintim: transmiterea fondurilor pentru bursele şcolare direct din bugetul Ministerului Educaţiei, prin intermediul inspectoratelor şcolare judeţene/ISMB, introducerea elevilor care au obţinut premiile I, II sau III la fazele judeţene ale olimpiadelor naţionale drept beneficiari ai bursei de merit şi includerea elevilor calificaţi în loturile restrânse ale olimpiadelor internaţionale ca beneficiari ai bursei de excelenţă olimpică II. De asemenea, a fost eliminat algoritmul de calcul al burselor de excelenţă, ţinând cont că acestea trebuie acordate, conform Legii 198/2023, pe tot parcursul anului şcolar.
În cadrul dezbaterilor publice, Consiliul Naţional al Elevilor a militat pentru sprijinirea, în mod egal, a tuturor elevilor care fac parte din familii monoparentale.
Elevii orfani de un părinte şi cei aflaţi în una dintre următoarele situaţii – situaţia în care un părinte este necăsătorit, divorţat sau aflat în contextul de a creşte singur un copil – ar trebui trataţi la fel, fiind necesară stabilirea aceloraşi criterii de acordare a bursei sociale. Este important să privim în acelaşi mod elevii aflaţi în contexte vulnerabile, susțin elevii.
Iniţial, în proiectul de lege a educaţiei din luna februarie, era menţionat criteriul de 30% din elevii unei şcoli pentru a beneficia de bursa de merit. Consiliul Naţional al Elevilor a propus modificarea acelui criteriu la minimum 30% din elevii unei clase, astfel încât să poată beneficia un număr cât mai mare dintre aceştia.
În ceea ce priveşte modificarea referitoare la extinderea listei de beneficiari a burselor de merit, în cazul în care într-o clasă există elevi cu media mai mare sau egală cu 9,50, dar care nu s-ar încadra în procentul de 30%, membrii Consiliului Național al Elevilor reiterează importanţa existenţei unei evaluări standardizate. Aceasta va permite stabilirea unui prag de medie cu adevărat reprezentativ, care poate fi atins în baza aceloraşi criterii de evaluare, susțin elevii.
Este important să fie menţinut şi procentul de 30% dintre elevii unei clase până în momentul în care vor fi stabilite criterii obiective de evaluare la nivel naţional.
„Ne bucurăm să vedem cum noi şi restul activiştilor din societatea civilă am reuşit să construim, piesă cu piesă, o schimbare semnificativă de paradigmă în ceea ce priveşte bursele elevilor. Este foarte important să privim pragul de medie ca pe un ideal ce ar putea fi atins în mod singular, doar printr-un sistem de evaluare obiectivă. Toate modificările pozitive, în special cele din cazul burselor sociale, suntem convinşi că vor reprezenta un pas înainte pentru educaţia din România. Ne exprimăm satisfacţia pentru extinderea procentului de 30%, fiind respectat cu adevărat principiul prezent şi în lege de a acorda unui procent minim al colectivului clasei burse de merit, şi nu plafonarea acestora. Pragul de medie alături de procent asigură, în prezent, un echilibru între principiile echităţii şi cele ale meritocraţiei.”, a declarat Miruna Croitoru, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor.
Consiliul Naţional al Elevilor a susţinut mereu importanţa acordării burselor de merit procentual, dar cu posibilitatea de extindere în cazul claselor cu nivel mai ridicat, inclusiv unde elevii obţin burse de excelenţă sau de merit pentru concursuri şi olimpiade prin omiterea acestora din ierarhia pentru calculul bursei de merit.
