În cursul săptămânii trecute, a fost publicată în consultare publică metodologia-cadru de acordare a burselor şcolare. Consiliul Naţional al Elevilor şi Federaţia Coaliţia pentru Educaţie salută modificările aduse în criteriile de acordare a burselor şcolare, introducerea unor noi tipuri de bursă şi creşterea cuantumurilor acestora.
Bursele şcolare şi criteriile de acordare au o istorie lungă şi anevoioasă. În luna februarie 2023, Consiliul Naţional al Elevilor a solicitat transformarea sintagmei „30% din elevii unei şcoli gimnaziale/liceu” din proiectul de lege a educaţiei, referitoare la criteriul de acordare a burselor de merit în „30% din elevii din fiecare clasă de gimnaziu sau liceu”. Această propunere s-a concretizat în noua Lege a învăţământului preuniversitar şi, ca urmare, trebuie să fie transpusă şi în legislaţia subsecventă, prin metodologia propusă de Ministerul Educaţiei, susțin elevii.
„O analiză mai atentă asupra acestei problematici arată că o astfel de măsură poate creşte concomitent echitatea din sistem şi motivaţia elevilor de la toate nivelurile şi filierele de învăţământ, pornind de la învăţământul gimnazial până la cel liceal. În mod similar, în mediul universitar, bursele sunt acordate pe baza aceluiaşi criteriu procentual, nefiind stabilit un prag minim de la o specializare la alta.”, se arată într-un comunicat emis de Consiliul Național al Elevilor.
Până acum, bursa de merit era obţinută în urma atingerii unui prag minim al mediei. Această măsură era una discriminatorie, deoarece nu toţi elevii au aceleaşi oportunităţi în familie sau în comunitatea lor. În plus, criteriile de evaluare nu sunt unitare în toate şcolile, dat fiind că nu există încă o evaluare standardizată la nivel naţional.
În 2021-2022, aproximativ 35% din toţi elevii de gimnaziu şi liceu (aprox 1.280.000) au primit bursă non-socială: de merit (peste 8,50 – 369.946), de studiu (7,50-8.50 – 74.299) sau performanţă (651). În 2022-2023, aprox 34% din toţi elevii de clasele V-XII au primit bursă non-socială: de merit (peste 9,50 – 268.299) de studiu (7,50-9.50 – 95.612) sau performanţă (9996), dat fiind că s-au modificat criteriile şi a fost scoasă clasa a V-a.
„Analiza acestor date prin raportare la rezultatele obţinute la examenele naţionale conduce la o situaţie paradoxală: numărul mediilor mari a crescut, în vreme ce rezultatele statistice înregistrate la examene sunt în regres. Se poate observa cum stabilirea unui prag de medie nu face altceva decât să crească artificial rezultatele obţinute la clasă, care nu se justifică în condiţiile unor evaluări standardizate.
Acordarea procentuală a burselor de merit ar putea aduce beneficii în direcţia unei distribuţii mai echitabile a resurselor în sistemul public între elevii cu o situaţie socio-economică favorabilă şi cei proveniţi din medii nefavorabile. De asemenea, va diminua diferenţele în modul în care sunt alocate resursele şi sunt privite şcolile din mediul urban faţă de cele din mediul rural sau colegiile naţionale faţă de restul liceelor.”, se mai arată în comunicat.
În plus, prin încurajarea şi recunoaşterea eforturilor şi a progreselor la nivel de clasă, modificarea adusă în noua reglementare contribuie la creşterea motivaţiei în rândul elevilor care nu vor pot putea atinge niciodată pragul minim de 9,50 şi care au cea mai mare nevoie să fie încurajaţi. Acest prag este de neatins pentru cei mai mulţi dintre elevii din mediul rural, unde jumătate dintre elevi au media la evaluarea naţională mai mică de 5.50 şi care, mai departe, ajung la liceu, cu medie de admitere mică. Astfel, există clase unde toţi elevii beneficiază de burse de merit, dar şi foarte multe alte clase sau şcoli întregi unde niciun elev nu se ridică la acest standard, chiar dacă depun eforturi în procesul de învăţare.
Faptul că obţinerea bursei de merit este un obiectiv fezabil îi va încuraja şi pe elevii din medii vulnerabile să facă eforturi mai mari pentru a progresa şi a se afla printre primii din clasă, indiferent de sistemul de evaluare de la clasă sau de nivelul acesteia. Pe termen lung, o astfel de reglementare ar putea inclusiv să crească numărul de elevi din şcolile cu oportunităţi reduse care reuşesc să promoveze examenele naţionale, fiind constant motivaţi la nivelul clasei să fie printre cei mai buni.
„Considerăm că abordarea din metodologia propusă, care pune accentul pe rezultatele la clasă, oferă mai multe şanse elevilor din medii vulnerabile, încurajându-i să realizeze progrese în învăţare, indiferent de nivelul de la care pornesc. Apreciem modificările aduse prin noua metodologie de acordare a burselor şcolare, ca un pas în direcţia creării unui sistem mai echitabil. Cu toate acestea, considerăm că, deşi aceste măsuri pot contribui la reducerea segregării în sistemul educaţional, sunt necesare măsuri de intervenţie integrate în acest sens.”, au transmis membrii Consiliului Național al Elevilor.
